Cazul craioveanului care s-a incapatanat sa afle totul despre rapirea surorii sale de catre spionii Coreei de Nord figureaza acum nu doar pe agenda diplomatica a Bucurestiului, ci si pe cea de la Tokio.
Povestea surorii dumneavoastra seamana cu o cutie a Pandorei. Gabriel Bumbea: Sa zicem. A fost redeschiderea unei rani care oarecum se inchisese in timp. Dar are toate sansele sa fie vindecata acum, pentru totdeauna, intrucat s-au facut foarte multi pasi. Astept sa-mi vad cei doi nepoti din Coreea de Nord.
Ce sanse reale credeti ca aveti? Jumatate-jumatate. Depinde de metodele diplomatice pe care le voi pune si eu la lucru in momentul in care voi vizita Ambasada Coreei de Nord la Bucuresti si de ceea ce va face Romania fata de guvernul de la Phenian. Daca ne dam mana cu totii, Japonia, eu si oficialii romani, sansele cresc.
Ce sentimente aveti fata de cei implicati in rapirea Doinei? Simt o suparare profunda, dar astept ca presedintele Kim Jong-Il sa arate un pic de intelepciune si bunavointa si sa-mi permita sa-i vad. Multe dintre pacatele trecutului ar putea fi spalate prin acest gest.
Simti ca „s-a spart” in vreun fel gheata? S-au facut pasi tocmai pentru ca am devenit foarte cunoscut in Asia si in Romania. M-am intalnit cu conducatorii Japoniei, iar autoritatile romane par sa ma priveasca mai atent. Caut sa constientizez pe toate caile ca Romania trebuie sa isi uneasca fortele cu Japonia in problema rapirilor nord-coreene.
Recomandările noastre
