Este vorba despre modificarea  Legii 17/2014, a vânzării și cumpărării de terenuri agricole. Strigătul care s-ar auzi acum, după noile modificări, ar suna cam aşa: „Daţi-ne numai nouă, cei care am apucat deja.”

La ce se referă aceste modificări, esenţiale altminteri, mai ales în contextul în care mâncarea va deveni un articol scump pe planetă, iar România, cu pământul ei mănos, va avea în arsenal această veritabilă „bombă verde”? Se referă la dreptul de preempțiune la vânzarea unui teren agricol. Mai pe înţeles, cine are voie să cumpere un teren agricol, fără prea mari bătăi de cap, pentru că modificările legislative practic îi exclud de la cumpărare pe ceilalţi, care ar vrea să iniţieze o afacere în domeniul agricol.

 Gândirea agricolă naţională vine de la Vişina, judeţul Olt

Modificările despre care vom vorbi imediat au fost clocite în comuna Vişina, din judeţul Olt. O comună devenită celebră anul trecut, după „Cazul Caracal”, pentru că mulţi dintre miliţienii care au dat-o-n bară glorios atunci, inclusiv fostul şef al Poliţiei Caracal, sunt din Vişina.

Iniţiatorul modificărilor legislative este însuşi  președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, deputatul Alexandru Stănescu. Originar din Vişina, judeţul Olt. Şi nici nu avea cum să fie din altă parte, pentru că este fratele liderului PSD Paul Stănescu, mama şi tata judeţului Olt. Din Vişina, desigur.

Modificările nu mai dau voie nimănui să câştige din agricultură

Una dintre modificările restrictive, care pun barieră celor care ar vrea să cumpere pământ şi să facă agricultură în România, fie persoane fizice, fie juridice, este: pentru a putea cumpăra pământ extravilan, adică pentru agricultură, trebuie obligatoriu să fi avut afaceri în domeniu în ultimii cinci ani, în România. Cei cinci ani socotindu-se de la data la care  a fost scos la vânzare pământul.

Ce facem atunci cu milioanele de români care muncesc în străinătate, fix în agricultură marea majoritate, şi care strâng lună de lună ban peste ban, visând că într-o zi se vor întoarce acasă şi, cu experienţa căpătată printre străini, vor face agricultură performantă. Ei nu mai au dreptul să cumpere pământ, deşi ştiu foarte bine să îl lucreze.

Nici tinerii absolvenţi de ştiinţe agricole, nu mai au dreptul să-şi cumpere teren extravilan, deşi pentru a lucra aceste pământuri s-au pregătit în şcoală. Pentru că nu îndeplinesc acea condiţie esenţială: să fi avut minim cinci ani afaceri în agricultură. Adică au fost proşti şi au mers la şcoală să înveţe să facă agricultură ca la carte, în loc să facă cinci ani după ureche.

O singură excepţie pentru absolvenţi. Dacă deschid afaceri în domeniul zootehniei. Dar nici în acest domeniu nu toţi au voie. Există şi aici o restricţie. Cel care porneşte afacerea, trebuie să fi locuit minim un an în România, interval socotit tot de la data când s-a scos la vânzare terenul. Cu alte cuvinte, tinerii care studiază agronomia în străinătate, adică în ţările care ne exportă nouă produse alimentare la greu, nu au voie să vină în România şi să-şi deschidă o afacere în agricultură. Trebuie mai întâi să se întoarcă acasă, să exerseze din nou limba română, să se bată de muscă un an şi abia apoi, dacă a mai rămas ceva neprăduit, să încerce să muncească.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE