O adevărată bombă cu ceas a fost declanșată, odată cu retrimiterea Codului Silvic în Parlament, de către președintele României Klaus Iohannis și după ce Corpul de Control al primului ministru a constatat fapte de natură penală la Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

După declarațiile premierului Victor Ponta care îl asociază pe șeful statului cu firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL, au ieșit la iveală documente și dezvăluiri care readuc în atenția opiniei publice caracatița defișărilor. În spatele acestei „bătălii” de la distanță se ascunde, însă, o miză uriașă: datele statistice arată că din pădurile țării noastre se exportă masă lemnoasă în valoare de circa 2,5 miliarde de euro pe an. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, numai firma austriacă – ale cărei afaceri în Bistrița Năsăud sunt cercetate, acum, de Direcția Națională Anticorupție – a avut un profit de 97,6 milioane de euro, în anul 2013, din prelucrarea lemnului.

Bomba DNA

La scurt timp după izbucnirea scandalului, a apărut în mass-media un document, din anul 2008, care pune întro nouă lumină implicarea Preşedinţiei României în modificările Codului Silvic, din perspectiva interesului pe care îl are compania austriacă Holzindustrie Schweighofer Sebeş. Documentul este semnat de Dan Mihalache, pe atunci deputat PSD și cerea ministrului Agriculturii o intervenție în favoarea firmei austriece. Documentul a fost mediatizat de „România Curată” care arată că Mihalache, acum șeful Cancelariei Prezidenţiale, ar putea să fie sursa intervenţiei Preşedinţiei pentru modificarea Codului Silvic.

Bomba a venit, însă, ieri, din partea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Anchetatorii au descins în Bistrița-Năsăud la sediul Direcției Silvice, la domiciliile directorului general al acesteia, Gheorghe Ivan, acasă la un afacerist local, Traian Larionesei și la sediul mai multor firme care au puncte de lucru în județ. Printre acestea se numără chiar fiirma austriacă. Oficiali din rândul anchetatorilor au dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei” că S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL achiziţiona material lemnos de la societatea lui Larionesei – Frasinul SRL Anieş – pe fondul înţelegerilor directe cu Karl Schmidt, director în cadrul firmei cu capital austriac. Directorul le facilita achiziții la prețuri subevaluate și în alte zone decât aveau aprobate. În schimb, directorul Gheorghe Ivan primea sume de bani prin intermediul firmei fiului său, Ovidiu, și participa la partidele de vânătoare organizate de Traian Larionesei. Anchetatorii arată că sunt cercetate fapte de corupție comise în perioada 2009-2014 constatate de Corpul de Control al primului- ministru.

Drumul bușteanului către profit

Pentru a avea o dimensiune a profitului exploatatorilor de păduri, „Evenimentul zilei” a întrebat mai mulți specialiști în silvicutură și din cadrul Romsilva. Avocatul Pal Antal, unul dintre proprietarii de pădure din județul Harghita, care a fost pădurar și șef de district în Bazinul Gheorghieni, ne-a dezvăluit, de exemplu, că suprafața împădurită din acea zonă s-a redus, drastic, din anul 1990 și până în prezent de la circa 22.000 de hectare la aproximativ 14.000.


În România se exploatează zilnic 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale și furturile.


Cu toate acestea, pădurile sunt tăiate zilnic, iar marile exploatări se fac, în special, în Composesoratul Gheorghieni, unde sunt păduri private.„Este un monopol al câtorva firme care exploatează aici. Chiar societate austriacă achiziționează bușteni de calitatea I de aici cu circa 450 de lei metrul cub. De acolo, buștenii, în special de rășinoase, sunt duși la fabricile lor, iar cheresteaua se vinde cu circa 800-1.000 de lei metrul cub, deci un profit aproape dublu”, ne-a explicat Pal Antal.

În 2014, Green Peace arăta că România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic – aproximativ 2.000.000 de hectare, peste 30% din suprafața împădurită a țării. În perioada1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %. La nivel european, România se află pe locul 13 din punct de vedere al gradului de împădurire, cu 5,1% sub media europeană de 32,4%. Dintr-un raport al Curții de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale și furturile. În intervalul 1990-2011, s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn care se întind pe o suprafaţă de 366.000 de hectare, evaluate la peste 5 mld. euro, la un preţ minim de 70 de euro pe metrul cub.

Băsescu: „Distrug piața”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu a declarat, ieri, că „și acest Cod Silvic va lăsa spațiu de îmbunatățire”. Băsescu a precizat: „Aș limita la 30 la sută nu dreptul de tăiere, ci dreptul de cifra de afaceri pe tăierile de lemn. Firma austriacă nu o veți putea acuza că a tăiat mai mult de 30 la sută. Fac altceva mult mai periculos: achiziționează de la cei care taie, la preț avantajos, și, pur și simplu, distrug piața”.

Dispută pe suprafața exploatată

Una dintre modificările care a ge-nerat dispute între Președinție și Guvern a fost o modificare cerută de Administrația Prezindențială referitoare la suprafața care poate fi tăiată de către cei care exploatează pădurile. „În varianta propusă de Guvern se preciza că poate fi exploatată o suprafață de până la zece hectare fără amenajament, adică fără a fi verificată de ocolul silvic. În varianta propusă de Președinție, însă, fiecare copac pe care îl tai dintr-o pădure trebuie aprobat de specialist, adică de pădurar. Altfel, riști de la o amendă, până la dosar penal”, ne-a explicat Pal Antal. Pe de altă parte, însă, susținătorii variantei propuse de Guvern arată că se dorește eliminarea birocrației și, oricum, cel care exploatează trebuie să respecte Codul Silvic și, respectiv, sancțiunile care decurg pentru defrișări ilegale.


FOTO: Turiștii „admiră” defrișările din Pasul Tihuța



„Nemernicii cu epoleți” l-au înfundat pe afaceristul Larionesi

Printre ultimele personaje anchetate în dosarele de corupție, cu legături în „Mafi a Pădurilor”, se numără afaceristul Traian Larionesi și șeful Regiei Naționale a Pădurilor, Adam Crăciunescu

Cea mai recentă anchetă a DNA, la una dintre direcțiile silvice vizate de Corpul de Control al premierului – Bistrița- are strânsă legătură cu dosarul de corupție, în care mai mulți șefi de la Inspectoratul de Poliție Bistrița Năsăud se află în arest de la finalul lunii noiembrie 2014.


FOTO: Traian Larionesi



Surse judiciare au declarat pentru „Evenimentul zilei” că dosarul privind mafia pădurilor de la Direcția Silvică Bistrița a fost disjuns din dosarul în care trei polițiști cu funcții din IPJ Bistrița au fost arestați pentru trafic de influență și luare de mită. Traian Larionesi figurează printre beneficiarii traficului de influență făcut de polițiști dar și ca mituitor.

Interceptări

În dosarul „nemernicilor cu epoleți”, DNA Cluj, cu ajutorul SRI, a făcut mai multe interceptări între comisarul-șef Roberto Hasnaș, șeful Poliției Rutiere din cadrul IPJ Bistrița, și Traian Larionesi, patronul firmei Frasinul SRL, care se ocupă cu exploatarea materialului lemnos, în multe situații chiar și ilegal. De mai multe ori, susțin surse judiciare, Larionesi l-a sunat pe Hasnaș, pentru a-i cere ca autocamioanele care transportă lemne tăiate spre combinatul de prelucrare de la Sebeș să nu fie oprite.

Au existat situații în care Hasnaș a intervenit pe lângă agenții din teren, pentru a nu mai opri camioanele lui Larionesi. De la aceste convorbiri telefonice, procurorii DNA au extins cercetările cu privire la activitatea lui Traian Larionesi.

Așa s-a descoperit că omul de afaceri îl avea la degetul mic pe comisarul-șef Ovidiu Mureșan, șeful IPJ Bistrița, arestat în dosarul de corupție de la IPJ Bistrița, și că, de multe ori, polițistul se comporta ca și cum ar fi un subaltern al „regelui pădurilor” din județ.

Șeful IPJ Bistrița a fost acuzat că a primit de la Larionesi un autoturism Toyota RAV 4 și o armă de vânătoare marca Blaser, totul pentru ca polițistul să închidă ochii și să nu dispună controale la firma Frasinul SRL. (Mihai Șoica)

Cariera „de succes“ a șefului Pădurilor

La șase luni după ce a fost trimis în judecată în dosarul retrocedării celor 43.000 de hectare de pădure – prejudiciu de 300 de milioane de euro-, „cel mai mare dăunător al pădurii”, directorul RNP Adam Crăciunescu (foto), este încă menținut în funcție.


FOTO: Adam Crăciunescu



„Adam Crăciunescu este încă directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP). Este un caz unic în politica post-decembristă a silviculturii românești, când un director general, șeful pădurilor statului, rămâne în funcție deși este trimis în judecată de șase luni, pentru fapte grave de corupție. Este foarte clar de ce premierul nu îl demite. A venit împreună cu Ilie Sârbu, ei doi au lucrat împreună, e clar că e ținut în funcție cu sprijinul «famigliei»”, a spus Tinel Gheorghe, vicepreședintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Directorul RNP este judecat pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat. (Georgeta Petrovici)