Florian Lungu / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Florian Lungu, muzicolog, pianist, compozitor și realizator de emisiuni radio și TV, cunoscut în lumea muzicală drept „Moșu”, a murit luni, 9 noiembrie 2026, la vârsta de 83 de ani. Dispariția sa a fost anunțată de muzicieni și artiști din România, care au transmis mesaje de rămas-bun și au evocat contribuția sa la dezvoltarea jazzului românesc.
Născut la 5 ianuarie 1943, Florian Lungu a avut o activitate de aproape șase decenii în muzică și în jurnalismul cultural. A lucrat la Radio România, a realizat mii de emisiuni, a predat în instituții de învățământ muzical și a contribuit la păstrarea arhivei de jazz a Radiodifuziunii Române. Pentru mai multe generații de artiști și iubitori ai genului, „Moșu” a fost o voce familiară și un reper al scenei de jazz din țară.
Mesajele artiștilor după moartea lui Florian Lungu
Vestea dispariției sale a fost urmată de reacții din partea muzicienilor care l-au cunoscut și au colaborat cu el. Mike Godoroja a anunțat moartea lui Florian Lungu printr-un mesaj publicat pe Facebook.
„A plecat Florian Lungu... Moșu... în dimineața asta!”, a scris artistul, evocând și pierderea resimțită de comunitatea iubitorilor de jazz.
Cântăreața Luiza Zan a vorbit despre sprijinul pe care l-a primit de la Florian Lungu la începutul carierei. Artista a povestit că el a fost primul om care a crezut în vocea și în potențialul său și cel care a încurajat-o să își folosească numele de scenă în forma devenită cunoscută publicului.
„El a fost primul om care a crezut în mine. În numele meu, în vocea mea”, a transmis Luiza Zan.
Artista a amintit și de cronicile de concert pe care acesta i le scria, de îndrumarea oferită de-a lungul anilor și de relația apropiată pe care o avea cu familia sa. În mesajul de rămas-bun, l-a descris ca pe un om cu umor, pasionat de jazz și de bossa nova.
O carieră începută la Radio România în 1967
Florian Lungu s-a născut la București, într-o familie de muzicieni, și a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. În 1967, și-a început activitatea la Radio România, în calitate de redactor muzical.
Din 1970, s-a ocupat de realizarea emisiunilor dedicate muzicii ușoare și jazzului. De-a lungul anilor, a realizat mii de emisiuni radio și de televiziune, a publicat articole de specialitate și a prezentat concerte și festivaluri importante din România.
Potrivit unui portret publicat de Radio România Cultural, activitatea sa a depășit 7.000 de emisiuni de radio și televiziune. A scris, de asemenea, sute de articole dedicate jazzului, contribuind la documentarea și promovarea acestui gen muzical.
Într-un interviu despre anii petrecuți în Radiodifuziunea Română, Florian Lungu spunea: „Mi-am petrecut în studiourile radio mai mult de jumătate din viață”. Declarația reflectă legătura profesională de lungă durată cu instituția în care și-a desfășurat cea mai mare parte a activității.
Contribuția sa la păstrarea patrimoniului jazzului românesc
Una dintre contribuțiile importante ale lui Florian Lungu a fost implicarea în organizarea și păstrarea fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române. Această activitate a avut relevanță pentru conservarea înregistrărilor și a documentelor sonore care reflectă evoluția jazzului în România.
Florian Lungu / sursa foto: captură video
În paralel cu activitatea radiofonică, a predat ca profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București și a colaborat cu instituții de învățământ muzical din Cluj și Timișoara.
A compus lucrări de jazz și a publicat volume de specialitate. Printre acestea se numără „Disco Ghid Rock”, realizat în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea, și „Jazz Calendar”, apărut în 1995.
Prin emisiuni, articole, activitatea didactică și participarea la evenimente muzicale, Florian Lungu a contribuit la apropierea publicului de jazz și la promovarea artiștilor români.
Distincțiile primite de Florian Lungu
Activitatea sa a fost recunoscută și prin mai multe distincții oficiale.
În 2003, a primit Premiul de excelență pentru întreaga activitate audiovizuală, acordat de Consiliul Național al Audiovizualului. În același an, Președinția României i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural”, în rang de Cavaler.
Cele două distincții au recompensat contribuția sa de-a lungul anilor la viața culturală și audiovizuală din România.
Luiza Zan și Mike Godoroja, mesaje după dispariția lui „Moșu”
Mesajele publicate după anunțul morții sale au evidențiat și latura personală a relațiilor pe care Florian Lungu le-a construit în comunitatea muzicală.
Luiza Zan a povestit că acesta a fost unul dintre primii oameni care i-au recunoscut potențialul artistic și au încurajat-o să își construiască identitatea muzicală. Artista a vorbit despre sprijinul primit, despre cronicile de concert scrise de el și despre apropierea care s-a păstrat de-a lungul timpului.
„O să-mi fie dor de Moșu care îmi pupa degetul mic, care făcea cele mai deochiate glume, care știa toate jazzurile și care iubea bossa nova”, a scris Luiza Zan în mesajul său de rămas-bun.
Mike Godoroja a transmis, la rândul său, că dispariția lui Florian Lungu reprezintă o pierdere pentru cei care iubesc jazzul.
Moartea lui Florian Lungu lasă în urmă o activitate de peste șase decenii, legată de radio, educație muzicală, compoziție și promovarea jazzului românesc. Pentru publicul care l-a ascultat de-a lungul generațiilor, „Moșu” a rămas una dintre vocile reprezentative ale acestui gen muzical.
Recomandările noastre
