Economie
Firmă locală de prestigiu, în centrul unei dispute România-Ungaria. Se invocă securitatea națională
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Vânzarea brandului Napolact către un apropiat al premierului Viktor Orbán stârnește semne de întrebare la București. „Această tranzacție ridică probleme de securitate națională”, a declarat Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, citat de dcnews.
Napolact ar urma să fie vândută grupului maghiar Bonafarm
Napolact, brandul românesc de lactate aflat sub controlul gigantului olandez FrieslandCampina – al treilea producător mondial din industrie –, operează în prezent două fabrici, la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, unde sunt angajate aproximativ 400 de persoane.
Compania urmează să fie preluată de grupul maghiar Bonafarm, deținut de omul de afaceri Sándor Csányi, a cărui avere este estimată de Forbes la circa două miliarde de dolari și care este cunoscut drept un apropiat al premierului Viktor Orbán.
Tranzacția ridică numeroase semne de întrebare privind impactul său, aspecte subliniate și de reacțiile oficialilor români în declarațiile publice recente.
Produse Napolact. Sursă foto: Facebook
Sebastian Burduja vrea ca tranzacția să fie atent analizată
Sebastian Burduja, fost ministru și actual consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, avertizează că vânzarea companiei Napolact ridică potențiale riscuri la adresa securității naționale, având în vedere profilul cumpărătorului.
El solicită întocmirea unui raport de specialitate privind această tranzacție, avize din partea serviciilor de informații – SRI și SIE – precum și analizarea dosarului de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
„Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune.
Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, declară Sebastian Burduja, citat de sursa menționată anterior.
Viitorul patron al Napolact ar avea legături cu Rusia și China
Burduja susține că grupul Bonafarm ar putea exploata influența politică pentru a obține avantaje pe piața din România, ceea ce ar putea afecta concurența corectă și stabilitatea economică.
Deși compania este înregistrată în Uniunea Europeană, legăturile lui Sándor Csányi cu state din afara spațiului comunitar și modul său de acțiune ridică, în opinia sa, riscuri ce ar trebui evaluate inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), întrucât agricultura și securitatea alimentară intră în responsabilitatea acestei instituții.
Referindu-se la cel care ar urma să preia Napolact, Sebastian Burduja afirmă că acesta ar avea conexiuni cu Rusia și China. Fostul ministru amintește și episodul controversat din fotbal, când Sándor Csányi, în calitate de președinte al Federației Maghiare și vicepreședinte al UEFA și FIFA, a solicitat ca simbolul „Ungariei Mari” să fie acceptat pe stadioanele internaționale.
PSD cere garanții pentru fermierii români
Și din partea PSD au fost exprimate rezerve majore legate de vânzarea Napolact. Deputatul Remus Lăpușan cere garanții clare că, după finalizarea tranzacției, fermierii locali nu vor fi excluși din lanțul de producție.
„Trebuie să fim foarte atenți la aceste decizii comerciale, care pot avea efecte nefaste pe termen lung. Sigur, este o piață liberă, dar trebuie respectate niște reguli, și aici este mai ales responsabilitatea Consiliului Concurenței, căruia i-am adresat deja o întrebare, în calitate de deputat, despre cum ne asigurăm că această tranzacție între doi jucători europeni de pe piața agro-alimentară nu va elimina fermierul român din lanțul de producție. Este dreptul oricărei companii să își optimizeze costurile, dar este și responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai oamenilor, să ne asigurăm că fermierii români își păstrează oportunitatea de a-și valorifica materia primă pe care o produc”, a declarat Lăpușan.
În iulie se estima că tranzacția prin care Bonafarm urma să preia Napolact va fi încheiată până la finalul lunii decembrie 2025.
Într-o situație asemănătoare, guvernul Ungariei a decis marți să blocheze preluarea producătorului de lactate Alföldi Tej Kft. de către o companie străină. Motivația oficială a fost „protejarea intereselor naționale” și preocupările privind securitatea aprovizionării, având în vedere că Alföldi Tej colectează aproape 20% din laptele crud produs în Ungaria. Autoritățile maghiare au atras atenția că vânzarea companiei ar putea genera riscuri legate de exportul materiilor prime, creșterea prețurilor și dispariția unor branduri locale.
