Femeia care a adus ploaia și a plătit cu viața experimentele sale științifice novatoare

Femeia care a adus ploaia și a plătit cu viața experimentele sale științifice novatoareȘtefania Mărăcineanu. Sursa foto: Wikipedia

„Paparudele”, „Caloianul” sunt obiceiuri tradiționale românești prin care copiii din Sudul României invocă primăvara și vara, ploaia atât de necesară agriculturii și vegetației. Numai că, în România, a existat o femeie care a făcut în așa fel încât ploaia să fie provocată să cadă din cer. Povestea ei este extraordinară.

Ștefania Mărăcineanu, orfana cu un destin fenomenal

Ștefania Mărăcineanu s-a născut la București, în data de 17 iunie 1882.  În 1888, și-a pierdut părinții. În copilărie a avut dificultăți de vorbire, așa că nimeni nu îi dădea șanse prea mari de reușită în viață. În ciuda acestor obstacole,  tânăra  Ștefania Mărăcineanu a urmat liceul la ”Elena Doamna”. S-a înscris la  Facultatea de Fizică și Chimie, la București, devenind licențiată în 1910. A lucrat în învățământ la Școala Centrală de Fete din București.

Burdsa la Paris, Doctoratul în radioactivitate și „Incidentul Nobel-Curie” (1922-1935)

Ștefania Mărăcineanu a decis să se dedice din plin cercetării științfice. În 1922, a reușit să obțină o bursă care i-a permis să o cunoască pe Marie Curie, ale cărei cursuri de radioactivitate le-a audiat. Anul 1924 marchează susținerea tezei de doctorat intitulate ”Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux” (Cercetări asupra constantei poloniului și asupra penetrării substanțelor radioactive în metale), la Universitatea Sorbonna din Paris.

Până în 1930 a continuat să studieze la Paris, observând că exista o legătură între înjumătățirea poloniului și materialul recipientului în care se păstra proba de poloniu.  În 1935, soții Irene și Frederic Joliot Curie, folosindu-se de observațiile Ștefaniei Mărăcineanu de la Paris au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie fără a o menționa măcar pe aceasta.

Femeia care a adus ploaia în Bărăgan și Sahara

Ștefnia Mărăcineanu a fost preocupată de studiul legăturii dintre precipitații și cutremure, dintre radiații și lumina solară, considerate de pionierat la acea vreme. În 1930, ea a lucrat în România alături de marele cercetător Dimitrie Bungețianu, de la Universitatea din București, experimentând radioactivitatea artificială. Astfel, ea a reușit să creeze ploaia artificială prin plasarea în norii de ploaie a sărurilor radioactive. A făcut experimente notabile în România, în Bărăgan, dar și în Algeria, în apropierea Saharei.

Ștefania Mărăcineanu a avut parte de recunoaștere academică în România, dar a făcut știință cu prețul vieții sale

În 1937, Ștefania Mărăcineanu a devenit membru corespondent al Academiei Române. Tot restul vieții, Ștefania Mărăcineanu a trăit dezamăgită și luptând cu efectele iradierilor produse în anii de studiu asupra poloniului radioactiv. S-a stins grav bolnavă de cancer, la București, la 15 august 1944.

Ne puteți urmări și pe Google News