Fănuș Neagu, „frumosul nebun al marilor orașe”

Fănuș Neagu, „frumosul nebun al marilor orașe”. Cel mai mare brăilean de după Panait Istrati a rămas celebru prin proza dar și felul lui de a fi.

Fănuș Neagu a fost multă vreme prezent în manualele școlare. „Dincolo de nisipuri” a fost dacă nu cea mai citită, măcar cea mai studiată operă a sa.

Fănuș Neagu - omul din spatele renumelui

Fănuș Neagu a venit pe lume la 5 aprilie 1932, la Grădiștea, în județul Brăila de astăzi. Până la 12 ani, studiază în satul natal, după care urmează Liceul Militar în perioada 1944-1948, la Iași și Câmpulung Muscel. Urmează apoi Școala Pedagogică. Devine cursant în 1951 al Școlii de Literatură Mihai Eminescu din București. Creată sub auspicii sovietice, aici vor studia Stela Popescu, Iurie Darie, Nicolae Labiș, Radu Cosașu și alții.

În 1954, decide să urmeze Filologia la București, dar nu își dă Licența. Este anul în care va debuta și literar.

Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

Bolojan pregătește înlocuirea miniștrilor PSD cu interimari. Lista, negată de Guvern  

Fănuș Neagu - maestrul condeiului

Fănul Neagu a debutat așadar, literar, la 22 de ani, cu volumul „Dușman cu lumea”. Până la tulburătoarea operă „Dincolo de nisipuri” din 1962, mai publică volumul Ningea în Bărăgan, devenit ulterior Cantonul părăsit. Fănuș Neagu este poetul prozei introspecției și aspirației spre salvare.

Șușteru din „Dincolo de nisipuri” visează la orice veste care l-ar scoate din drama secetei anilor 1946-1947, care a lovit Bărăganul. Simpla veste că a plouat la munte, adusă de un călăreț, îl face pe Șușteru să curețe șanțurile cu care uda grădina. Visa să-și potolească foamea cu o legătură de lăptuci verzi. Fuma iederă din decorul casei, în lipsă de tutun.

Când vestea se dovedește a fi falsă, el și oamenii lui pleacă dincolo de nisipuri să vadă care morari hoți au deviat apele spre morile lor. Din păcate, cu cât mergea mai sus, haosul și dezolarea erau la tot pasul. Jgheaburile morilor părăsite erau pline cu mâl uscat. Dar „răcoarea apelor” continua să-i liniștească obrazul plin de sudoarea căldurii.

Frumoșii nebuni ai marilor orașe

În 1976, romanul „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” îl consacră definitiv pe fiul Bărăganului. Cântărețul, poetul, fotbalistul, artista  se răzvrătesc, luptă pentru dragostea lor, vorbesc despre libertate. Fănuș Neagu a devenit membru titular al Academiei Române. A avut un rol de film în „Crucea de Piatră” -generalul sovietic care vine în inspecție.

Fănuș Neagu ne-a părăsit după o grea suferință pe 24 mai 2011, la 79 de ani.