La 29 de ani de la evenimentele care au dus la răsturnarea regimului comunist, Evenimentul zilei a lansat Campania „Oamenii care au preluat puterea de la Ceauşescu”. Astăzi, vă prezentăm portretele şi faptele principalilor disidenţi ante-decembrişti. Este vorba de Laszlo Tokes, Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Dan Deşliu şi Dan Petrescu.

László Tökés s-a născut la 1 aprilie 1952, în familia lui István Tökés, pastor reformat și profesor la Institutul Teologic Protestant din Cluj, și al lui Erzsébet Vass. A urmat la rândul său studiile teologice la Institutul Teologic Protestant din Cluj (1971–1975).

După absolvirea în 1975 a facultății, Tökés a fost numit pastor al unei biserici reformate din Brașov, apoi la Dej. În anii 1981-1982 a contribuit la editarea revistei maghiare clandestine Ellenpontok („Contrapuncte”), ceea ce a atras urmărirea sa de către Departamentul Securității Statului din România. Publicarea unui articol, în care a denunțat încălcarea unor drepturi în România de atunci, a avut drept consecință mutarea sa disciplinară în comuna Sânpetru de Câmpie.

 

Scos din preoţime

Din cauza opoziției manifestate față de autoritățile de stat și bisericești și a refuzului său de a se lăsa transferat la Sânpetru de Câmpie, a fost scos din preoțimea protestantă în anul 1984. Astfel, timp de 25 de luni (1984-1986) nu a avut un loc de muncă în România. Situația sa a ajuns pe agenda Comisiei de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, care a intervenit pe lângă autoritățile guvernamentale din România.

În 1986 i-a fost dată permisiunea de a activa ca pastor adjunct la parohia reformată din Timișoara. Pentru criticile aduse situației din cadrul bisericii reformate și a planului guvernamental de sistematizare rurală, care includea demolarea multor sate din România, a fost persecutat în repetate rânduri. După moartea lui Leo Peuker, pastorul titular al parohiei reformate, sprijinit de membrii consiliului parohial, Tökés a cerut episcopului reformat de Oradea László Papp să-l titularizeze pe postul de paroh la Timișoara. Refuzul episcopului a fost unul din motivele conflictului dintre episcopie și László Tökés.

 

Dar să revenim la 1989.

28 mai: La Radio Kossuth din Budapesta se menționează pentru prima oară numele lui László Tökés, în legătură cu cazul teatrului studențesc „Thalia” din Timișoara. Mai apoi, László Tökés va rămâne în atenția radioului și televiziunii maghiare.

24 iulie: Emi - siunea „Pa norama” a televiziunii maghiare difuzează un interviu cu László Tökés. Emisiunea „Vasárnapi Újság” (Jurnal de Duminică) a postului de Radio Kossuth Budapesta prezintă săptămânal evoluția evenimentelor din jurul bisericii reformate din Timișoara.

20 august: Episcopia Reformată din Oradea hotărăște înlocuirea lui László Tökés cu preotul reșițean Botond Makay, în funcția de preot al parohiei reformate din Timișoara.

11 septembrie: Emisiunea Panorama a Televiziunii Ungare tratează pe larg cazul Tökés.

12 septembrie: Dispare inginerul constructor Ernö Újvárossy, șeful lucrărilor de renovare a bisericii reformate unde slujea pastorul László Tökés. Va fi găsit mort peste două zile, în Pădurea Verde de lângă Timișoara. László Tökés va susține că e vorba de o crimă politică.

10 octombrie: La ședința protopopiatului reformat din Arad este criticat comportamentul lui László Tökés. Acesta nu e prezent la ședință.

15 octombrie: László Tökés îi scrie lui Nicolae Ceaușescu, rugându-l să-l apere împotriva încercărilor „ilegale” ale episcopului László Papp de a-l îndepărta din Timișoara.

20 octombrie: Judecătoria Timișoara dă o sentință prin care dispune evacuarea din locuință a lui László Tökés. Această hotărâre va fi atacată cu recurs.

20 noiembrie 1989: László Tökés este condus la Miliția economică, unde căpitanul Viorel Bucur îi prezintă chitanța pentru primirea sumei de 20.000 lei, scrisă de Tökés, document confiscat la granița cu Ungaria de autoritățile vamale. În fapt era un ofițer de Securitate care documentase legăturile dintre László Tökés și serviciile de informații maghiare.

28 noiembrie: Tribunalul Timiș respinge recursul lui László Tökés și menține hotărârea de evacuare a acestuia din locuință.

7 decembrie: Familiei Tökés i se înmânează somația executorului judecătoresc în care i se pune în vedere să evacueze locuința în răstimp de 8 zile.

10 decembrie: La slujba duminicală, László Tökés își anunță enoriașii că în 15 decembrie expiră termenul de evacuare dictat de Judecătoria Timișoara și îi cheamă să fie martori la această evacuare.

15 decembrie 1989: un grup de enoriași reformați de etnie maghiară, cărora li s-a alăturat în cursul zilei un grup de enoriași baptiști, s-au adunat în fața Bisericii Reformate, pentru a-l susține pe Tökés.

16 decembrie 1989: circa 500 de credincioși reformați și baptiști, conduși de pastorul Petre Dugulescu, s-au adunat la locuința lui Tökés, unde au împiedicat ridicarea sa din casa parohială. Grupului de credincioși protestanți adunați în fața bisericii reformate din strada Timotei Cipariu din Timișoara i s-au alăturat numeroși trecători, mulțimea începând să scandeze lozinci anticomuniste. Acțiunea de protest a generat mișcarea populară din Timișoara, punctul de pornire al Revoluției anticomuniste române din 1989.Sau cel puțin așa sună versiunea oficială.

 

Războiul celor dei agenţi maghiari

Iată ce relatează istoricul Alex Mihai Stoenescu în cartea sa, „Istoria Loviturilor de Stat din România”.

Cazul László Tökés : „Atitudinea iredentistă, extremist maghiară, s-a manifestat timpuriu, după ce tatăl său a dus un adevărat război cu liderii și enoriașii propriei sale Biserici, iar activitatea de agent s-a putut identifica cu probe numai în ultimii ani, 1988-1989. Laszlo Tokes nu a reprezentat un subiect de interes pentru Securitate, fapt care atestă cauza religioasă internă, ierarhică și personală a preocupărilor sale timpuriu protestatare.

(…)Dosarul Securității insinuează că scopul real al atacurilor la adresa celor doi episcopi era ascensiunea lui Istvan Tokes într-o poziție de conducere. În timpul audierilor la Comisia senatorială, colonelul Gheorghe Rațiu, fostul șef al Direcției I, avea să declare: „Tokes Laszlo a fost agent, iar Papp Laszlo, episcop, tot un agent al serviciilor secrete maghiare. A avut sarcina să-l șicaneze pe Tokes. De două ori la Direcția Cultelor i-am spus lui Papp Laszlo să-l lase în pace pe Tokes, dar el nu s-a conformat”.

Interesul Securității pentru Laszlo Tokes apare cu adevărat abia în iarna anului 1985, deoarece atunci a primit informația, pe calea spionajului extern românesc, că Tokes este în vederile iredentei maghiare.

 

Fratele homosexual a fentat Securitatea

Se pare că inițial Securitatea Județului Cluj se limitase la „încadrarea” lui Laszlo Tokes cu doi informatori, provenind din anturajul său feminin - Laszlo Tokes era un bărbat frumos și destul de libertin -, apoi a reușit să-l racoleze pe fratele acestuia, Andraș, șantajându-l prin apartenența sa la minoritatea homosexuală. Securitatea a greșit din nou, convinsă că are suficiente surse sigure, din imediata și intima apropiere a preotului reformat, și nu a descoperit din timp că Laszlo Tokes reușise nu numai să provoace confesiunea colaboraționistă a fratelui său, ci și să ajungă la o înțelegere cu acesta privind prevenirea asupra tuturor zonelor de interes și a activităților Securității în ce îl privește.

În adresa trimisă de SRI Comisiei parlamentare, chiar se precizează: „Prin șantajarea fratelui său, Tokes Laszlo a reușit să cunoască orice acțiune inițiată împotriva sa de fostul organ de represiune comunistă”.

 

Coresponda cu Ceauşescu

A mai existat un amănunt care a derutat Securitatea mult timp: Laszlo Tokes se prezenta ca un fidel al lui Nicolae Ceaușescu, purtând cu acesta o corespondență bogată, plină de adulație.

Fostul ofițer de Securitate de la Timișoara, colonelul Petru Pele, avea să declare în fața Comisiei senatoriale: „Sunt adunate 14 tomuri de dosare cu Tokes. El l-a venerat pe Ceaușescu. Îi scria scrisori să-l ajute împotriva șefilor lui bisericești. Dosarele lui Tokes au fost trimise la MApN, acum am înțeles că sunt la SRI. În dosare Tokes figurează cu numele conspirativ Vasile. El acționa pentru independența Ardealului, deci nu avea nimic cu Ceaușescu. A ținut legătura cu agenții maghiari, trimitea materiale la TV Panorama”.

Între aprilie 1988 și decembrie 1989, László Tökés este surprins de către filajul Securității în întâlniri conspirative cu agenți maghiari în diferite locuri de contact, în Timișoara și în afara orașului, în intersecții auto fără trafic, înregistrat audio și video fără dubiu asupra calității de cetățean român implicat împotriva statului său în activități ilegale. Deși probele strânse la Direcția I sunt relevante, deși agenții maghiari cu care a intrat în contact au fost urmăriți și pe teritoriul ungar până la identificarea precisă a serviciului secret din care făceau parte, deși la un moment dat i-a plasat un agent român pe post de emisar ungur, și Tokes i-a făcut un raport complet asupra activității sale, deși Securitatea a cerut lui Ceaușescu arestarea lui, șeful statului nu ia nici o măsură, în afară de cele clasice de supraveghere.”

Această mică parte a capitolului dedicat lui László Tökés este relevantă pentru înțelegerea dedesubturilor Revoluției române.

 

Episcop şi politician de top

Imediat după 1989 László Tökés a fost ales episcop la Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului. A fost ales președinte de onoare al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. În 1996 Tökés a devenit președintele de onoare al Uniunii Mondiale a Maghiarilor.

În 2007 episcopul a fost audiat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în vederea stabilirii dacă a colaborat sau nu cu Securitatea. Împotriva lui Tökés au mai fost formulate câteva acuzații de colaborare, culminând cu publicarea în presă a unui angajament prezumtiv al lui, document pe care CNSAS nu l-a considerat fondat, întrucât nu fusese semnat.

Episcopul Tökés a declarat de mai multe ori că în anii comunismului se încercase contactarea și racolarea sa de către Securitate și că a refuzat. Cu o majoritate de voturi s-a decis că Tökés nu a colaborat cu Securitatea.

La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007 a fost ales deputat independent din partea României în Parlamentul European, cu 3,44% din totalul voturilor exprimate pe țară.