În ultimii 20 de ani, autorităţile nu au reuşit să afle câţi absolvenţi din fiecare domeniu poate absorbi piaţa muncii, ce domenii sunt suprasaturate şi unde există deficit. În tot acest timp, multe universităţi au devenit simple afaceri în care tot ce contează este profitul. Ministerul Educaţiei, care ar fi trebuit să urmărească evoluţia, s-a bazat pe informaţii nereprezentative de la forţele de muncă.


„Toţi suntem jurişti, dar mulţi nu ştiu să citească un contract”

Dinamica societăţii nu a influenţat oferta de studii disponibilă în România. Cei mai mulţi angajatori încropesc specialişti în diverse domenii. Spre exemplu, un specialist social media nu poate fi format de o şcoală românească cu toate că există o cerere mare pe piaţă. Angajatorii se ghidează în funcţie de calificările de bază ale candidaţilor, calificări pe care şi lear putea folosi la noul loc de muncă.

În tot acest timp, specializările tradiţionale, care promit cariere strălucite au din ce în ce mai mulţi candidaţi „În fiecare an, în jur de 4000 de tineri sunt aruncaţi în piaţa muncii ca jurişti.Mulţi dintre ei rămân şomeri.Există diferenţe esenţiale în funcţie de instituţia absolvită. Toţi ieşim jurişti, dar mulţi nu ştiu să citească un contract. Cei de la facultăţile prestigioase sunt pregătiţi să fie în faţa unei instanţe, iar alţii nu au idee ce este obligaţia, o definiţie de bază în Drept” spune Cosmin Ispas, proaspăt absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti.

Potrivit unui raport lansat de D&D Research, la inițiativa Universității Româno-Americane, și care vizează comportamentul viitorilor studenţi în alegerea şcolii, 48,1% dintre aceștia afirmă: „aleg Universitatea care îmi place și dau admitere numai la aceasta, îmi concentrez resursele exclusiv pe ea”. Statistica este susținută și din punct de vedere comportamental. Astfel, 50,2% dintre respondeti au declarat că și-au ales o singură specializare/facultate, și doar 35,3% s-au orientat spre mai multe opțiuni.

Domeniile suprasaturate sunt uşor de verificat. O simplă căutare pe site-urile de job-uri îţi indică câte posturi disponibile găseşti în funcţie de specializarea urmată. Astăzi, pe cel mai mare site de profil, o căutare arată că în Bucureşti sunt 798 de job-uri pentru specialiştii pe reţelele sociale, în timp ce jurnaliştii au foarte puţine oferte, doar 124 de locuri de muncă. Cu toate acestea, concurenţa la Facultatea de Jurnalism a fost de nouă candidaţi pe un loc.

Democraţia a impus noi specializări. „În afară de Arhitectură, Medicină şi Poliţie nu există specializări. Nu există specializarea Economie, Marketing sau Management. Cei care termină astfel de facultăţi au pur şi simplu diplome de studii superioare, care valorează mai mult sau mai puţin în funcţie de prestigiul universităţii”, subliniază George Butunoiu, specialist în recrutare.

Topul instituțiilor de învățământ superior cu cerere scăzută pe piaţa muncii

1. Facultatea de Geografie : concurenţă de 8 pe loc. Absolvenţii pot lucra în domeniul cercetării, în domeniul hotelier sau în agenţii de turism.Pentru domeniul hotelier şi agenţiile de turism ar fi suficiente cursurile de calificare.

2. Facultatea de Ştiinţe Politice : 4 candidaţi pe loc. Această facultate oferă o diplomă de studii superioare fără căutare pe piaţa muncii.

3. Facultatea de Management: Concurenţa de la ASE 3/loc, iar ofertele pe piaţa muncii de asemenea inexistente.

4. Facultatea de Filosofie: Concurenţa la admitere este scăzută, la fel ca şi oferta de job-uri ulterioară.

5. Facultatea de Jurnalism: 9 candidaţi pe loc. În jur de 500 de absolvenţi pe an şi doar 50 de job-uri pe site-urile de profil.