Podcast Esențial. Sursă foto: Youtube
Din cuprinsul articolului
Exclusiv. Mircea Fechet, ministrul Mediului a vorbit la podcastul EvZ realizat de Sorin Andreiana despre problema urșilor și a atacurilor generate de animale la nivelul țării. De asemenea, oficialul a adus în discuție situația defrișărilor și a incendiilor ilegale, protestele pădurarilor și noi soluții și inițiative ce urmează să fie aplicate de minister.
Atacurile de urși, tot mai frecvente
Duminică seară a avut loc un incident tragic. Șeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs în plină stradă, acesta aflându-se momentan în spital. Nu este un incident izolat. Potrivit datelor, în ultimii 20 de ani, peste 27 de oameni au fost omorâți de urși, iar 274 de persoane au fost desfigurate. În medie, 15 oameni pe an ajung să fie atacați de urși. Ministerul Mediului a explicat că problema nu poate avea o rezolvare universală, nu poate fi soluționată prin intermediul unei legi.
„Nu există o soluție universală care să dea rezultat 100%, indiferent câtă legislație scriem noi la minister și câte măsuri aplicăm, nimeni nu poate garanta unei persoane că, atunci când se află în pădure, spre exemplu, nu se poate întâlni cu un animal sălbatic, fie el urs, poate lup sau altele. Se află mereu sub un risc de a păți ceva în natură. Însă, atunci când ești în fața blocului, ieși să te plimbi și ești în oraș, într-o comună sau stațiune și ești desfigurat, statul este obligat să ia noi măsuri.
Probabil că, dacă legislația actuală ar fi fost aplicat așa cum trebuie, poate că nu s-ar fi ajuns aici, pentru că avem lege pentru situații de urgență, Ordonanța 81 în vigoare de peste 4 ani de zile. Sper să-și revină șeful Salvamontului, este posibil să-l transfere la București unde are șanse mai mari de recuperare”, a explicat Mircea Fechet.
Decizia finală, la mâna primarilor
Potrivit ministrului, legea stipulează clar ce măsuri trebuie luate în situații de urgență. Mai exact, atunci când ursul ajunge în apropierea oamenilor, autoritățile îl pot alunga, îl pot reloca sau îl pot împușca. Decizia cu privire la măsura care va fi aplicată este luată de primar, deoarece nu există un set de reguli clare. Primarul, împreună cu jandarmeria, paznicul de vânătoare de la Fondul Cinegetic și multe alte instituții, evaluează situația. Trebuie avut în vedere dacă ursul este agresiv sau a mai fost implicat în alte incidente.
„Prin lege, primarul știe foarte clar ce are de făcut atunci când ursul intră în comunitate, fie îl alungă, fie îl relochează, fie îl împușcă. Uitându-mă pe cifrele anului 2024, am constatat că din aproximativ 450 de intervenții, foarte puține au fost soldate cu împușcarea animalului, respectiv aproximativ 27. Restul de 400 și ceva s-au soldat cu alungarea sau cu relocarea exemplarului respectiv.
Eu cred că această măsură nu face altceva decât să mute problema dintr-o localitate în alta. Rolul acestei comisii este de a lua decizii și dincolo de faptul că măsura împușcării poate fi nepopulară. Eu cred că întotdeauna trebuie să plecăm de la principiul conform căruia viața omului are prioritate. Atunci când discutăm despre urși care ajung să se plimbe prin mijlocul satului sau orașului, eu cred că soluția corectă este cea de împușcare a lor, în momentul în care ei pun viața oamenilor în pericol”, a explicat Mircea Fechet.
Urși agresivi și măsuri critice
Ministrul a adăugat că modalitate de relocare a urșilor agresivi nu este decât un mod de a muta problema dintr-o zonă în alta. „Este singura modalitate de a evita riscul. Chiar dacă îl relochezi, au existat multe situații în care traseul urșilor a fost analizat, uneori este microcipat și pentru a-i putea urmări drumul, întotdeauna un urs-problemă rămâne un urs-problemă și va ataca alte gospodării. Pentru daune, statul te poate despăgubi, dar când o persoană este desfigurată sau omorâtă, eu cred că statul român este dator să vină cu soluții”, a adăugat acesta.
O lege din 2024 impune o cotă de exemplare de urși care ar trebui să fie eliminați la nivelul unui an. Pentru 2024, acest număr s-a ridicat la 426 de urși, nivel care nu a fost atins. „Eu atrag atenția responsabililor de fonduri cinegetice. Este important modul în care sunt aleși acești urși. Trebuie să începem cu cei agresivi, care umblă pe stradă, prin gospodăriile oamenilor.
Nu putem umple sanctuarele cu urși, capacitatea lor este una limitată. Avem un sanctuar privat la Zărnești și o să mai avem un complex de urși la Timișu de Sus în județul Brașov, pe care îl realizăm prin fonduri europene. Însă, la un moment dat, și capacitatea acestor centre se va epuiza. Nu ne propunem să transformăm România într-o mare grădină zoologică, pentru că, repet, rolul meu de ministru al Mediului este acela de a mă asigura că specia este într-o stare bună de conservare”, a adăugat acesta.
Studiu amănunțit asupra populației de urși din România
Ministrul a explicat că există multe studii realizate la nivelul populației de urși din România. Totuși, cea mai recentă cercetare, care va fi prezentată în această primăvară, vine cu un element de noutate. Pentru prima dată în România, dar și la nivel european, va fi folosită o metodă științifică de secvențiere a ADN-ului. „Vom reuși să aflăm nu doar câți urși avem în România, dar și informații legate de gradul de rudenie a acestora, de traseele pe care urșii le străbat și multe alte informații relevante. Atunci, vom putea să stabilim cotele și modul de gestionare a speciei”, a explicat Mircea Fechet.
Oameni politici au precizat că o soluție pentru rezolvarea problemei urșilor ar fi montarea de garduri electrice. Este o măsură deja existentă în România, care va beneficia de finanțare. „Gardurile electrice pentru urși sunt folosite și astăzi și vor fi folosite în continuare, spre exemplu, pentru protejarea unor culturi agricole sau a unor stâne, pentru că ești foarte expus la munte. Gardul electric nu este soluția universală, este una dintre soluții. Este nevoie și de altele complementare. Avem în momentul acesta un proiect de finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu. Vom finanța alți kilometri de garduri electrice. Chiar astăzi vorbeam cu colegii care vor publica în curând lista tuturor beneficiarilor eligibili. Bugetul este de aproximativ 20 de milioane de euro”, a afirmat ministrul.
Întregul podcast poate fi urmărit AICI .
