Evita, „starul” care a condus o țară, la decenii după moartea sa. Ce a înțeles Elena Ceaușescu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Evita a fost un brand național în Argentina. Numele ei a propulsat la putere un dictator. Ba chiar, acest nume l-a readus la putere, la 18 ani după înlăturarea acestuia. Moartea prematură a Evitei, din cauza unei boli nemiloase nu i-a știrbit memoria. Din contră, onorarea rămășițelor sale pământești de către soțul supraviețuitor și soția acestuia au permis păstrarea capitalului politic. Se împlinesc 30 de ani la finalul acestui an, de la premiera filmului „Evita”, cu Madonna în rolul titular.

Evita, spiritul Argentinei

Evita, pe numele real Eva Duarte a trăit între 7 mai 1919 și 26 iulie 1952.  Având o carieră artistică și o aventură cu viitorul miliardar grec Aristotel Onassis, Eva Duarte va ajunge să fie emblema Argentinei din punct de vedere politic. Colonelul Juan Peron fusese căsătorit cu Aurelia Gabriela Tizón de Perón în perioada 1929-1938. Singur, la acea dată, Ministru al Apărării într-o juntă militară, Juan Peron s-a căsătorit în 1945 cu Eva Duarte. Deși a suferit o arestare pentru acuzații de dictatură, colonelul Peron urma să aibă o ascensiune rapidă.

Juan Peron a rămas în istorie. foto: arhivă EVZ

Evita l-a ajutat să devină Președinte al Argentinei în 1946. S-a implicat în politici sociale. Peron, însă a cochetat inclusiv cu savanții și criminalii de război naziști pe care i-a avut consilieri și pe care i-a adăpostit în Argentina. Juan și Evita erau un cuplu ideal. Numai că la 21 septembie 1951, Evita a aflat că suferea de o boală incurabilă. Și-a păstrat rolul și aparițiile publice. Deși afectată de boala care avansa, la 4 iulie 1952, a ieșit public pentru a-și susține soțul. A fost reales, dar ea a murit pe 26 iulie 1952. El i-a organziat funeralii naționale și i-a îmbălsămat trupul.

Peron va mai fi președinte până în 1955, când a fost expulzat.  Puciștii au dezgropat trupul Evitei și sicriul a părăsit Argentina. A fost înhumat la Milano. Juan Peron va peregrina în exil, ani de zile, în America Latină și în Spania lui Franco.

Isabel, dansatoarea care a cultivat imaginea fostei soții a lui Peron, Evita

În 1961, la aproape un deceniu de la moartea primei soții, Evita, Juan Peron o lua de soție pe Isabel Martinez,  o dansatoare. Timp de 12 ani, Juan și Isabel și-au pregătit revenirea în Argentina. Juan Peron achitase datoria externă a Argentinei până în 1952. Crizele ulterioare din istoria țării îl făcuseră popular in absentia cum se zice. Evident, mitul reprezentat de Evita contribuise și el la imaginea lui Peron.

Isabel știa că nu o va putea egala pe Evita. A înțeles că trebuia să aducă și sicriul Evitei în orașul unde trăiau ei. De aceea, sicriul a fost luat de la Milano și adus la Madrid. În 8 februarie 1973, Juan Peron vizitează România socialistă la Olănești. Elena Ceaușescu este fascinată de Isabel Peron. Peron revine  în Argentina în 1973. A fost ales șef de stat la 12 octombrie 1973 .  Va conduce până la moartea sa subită, la  1 iulie 1974.  Isabel a fost numită Vicepreședinte în Argentina, de către soțul ei.  Sicriul Evitei fusese adus și el la Buenos Aires. De aceea, Isabel Peron a fost atât de respectată încât  a condus ea însăși Argentina între  1 iulie 1974 și până la îndepărtarea ei la 24 martie 1976.

Elena Ceaușescu aplică modelul Peron în cariera sa și a soțului ei

Elena Ceaușescu o invidia dar a considerat că avea de învățat de la Isabel Martinez Peron.  Voia să aibă șansa ei de a ajunge în vârful statului. Ceaușescu nu fusese căsătorit înainte de a fi soțul Elenei. De aceea, ea a încercat să copieze modelul lui Isabel, ca acțiune dar să se transforme într-un fel de Mama Națiunii, ca Evita Peron. Evident, și-a confecționat o carieră de savantă de renume mondial. A reușit să devină la debutul anilor 80, Cabinetul II.  De fapt, a devenit Prim Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (Guvernului), post creat special pentru ea.

Ceaușescu îl admirase pe Juan Peron pentru plata datoriei externe a Argentinei până în 1952. În plus, preluase și el ideea de la dictatorul argentinian să aducă savanți români din Diaspora și oameni care făcuseră carieră și înainte de 1945. Așa a venit în țară, savantul Henri Coandă, așa a avut Ceaușescu relații bune cu  omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan. Se zice, că incognito, a venit în România, deși avea condamnare la moarte în contumacie, jurnalistul interbelic Pamfil Șeicaru. S-a scris că din ordinul lui Ceaușescu, Șeicaru ar fi fost în secret reabilitat. Așa s-a tradus în România lucrarea despre credințele și ideile religioase a lui Mircea Eliade.

În schimb, Elena Ceaușescu a detestat artistele celebre și chiar le-a interzis. Exemplul Violetei Andrei este cel mai cunoscut. Pur și simplu, Elena Ceaușescu trebuia să fie „vioara I” a regimului. Chiar și în decembrie 1989, la Târgoviște le-a strigat celor care o legaseră de mâini pentru execuție, „v-am fost ca o mamă”.