Scriitorul maghiar Péter Esterházy va lansa mâine, de la orele 18.00, la Librăria Cărtureşti de pe strada Arthur Verona, volumele „Privirea contesei Hahn-Hahn – coborând pe Dunăre” şi „Cartea lui Hrabal”.
Volumele sunt editate de Editura Paralela 45, iar la lansare vor participa Nicolae Manolescu, Anamaria Pop, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie.
Descendent al unei familii aristocratice
Péter Esterházy, născut în 1950 la Budapesta, într-una dintre cele mai celebre şi vechi familii aristocratice maghiare, este scriitorul maghiar cel mai cunoscut şi apreciat pe plan internaţional în momentul de faţă, una dintre vocile şi conştiinţele literare definitorii pentru problematica spaţiului central şi est-european contemporan.
A urmat iniţial studii de matematică la universitatea din oraşul natal şi a lucrat ca matematician între 1974 şi 1978; şi-a făcut debutul literar în 1976, iar din 1978 s-a dedicat în întregime scrisului. Este autorul unei opere vaste, ce cuprinde romane, nuvele, piese de teatru, eseuri, studii, publicistică, traduse în peste treizeci de limbi şi încununate cu numeroase distincţii şi premii naţionale.
„Harmonia Caelestis“, o capodoperă
Printre cărţile sale cele mai cunoscute se numără: „Verbele auxiliare ale inimii“ (Curtea Veche), „O femeie“ („Cartea de pe noptieră“, Humanitas).
La Curtea Veche au mai apărut „Harmonia Caelestis“ şi „Ediţie revăzută“.
„«Ediţie revăzută» este o addenda la «Harmonia cælestis», celebrul roman al lui Péter Esterházy. În ianuarie 2000, la câteva zile după ce autorul finalizează manuscrisul romanului Harmonia cælestis, în care aducea un omagiu, printre altele, Tatălui, Mátyás Esterházy, află întâmplător că acesta fusese agent al poliţiei politice din Ungaria. Péter Esterházy consideră că e datoria lui morală să prezinte cititorului şi această faţetă a tatălui său — şi astfel, în 30 ianuarie 2000, începe să scrie un jurnal mai special, care va deveni apoi textul cărţii Ediţie revăzută. Acest jurnal ţine până în aprilie 2002, perioadă în care autorul citeşte, filă cu filă, cele patru dosare aflate în arhivele Oficiului Naţional de Istorie Contemporană din Ungaria (omologul CNSAS din România), dosare ce conţin notele informative scrise de tatăl său, evaluările ofiţerilor de legătură, observaţiile, sarcinile emise de poliţia politică, alte documente. Metaforic vorbind, Péter Esterházy îşi face o operaţie pe cord deschis; nu întâmplător, pasajele din aceste dosare, redate ad litteram, sunt scrise cu litere roşii, (parcă) însângerate, însoţite fiind de comentariile autorului scrise cu litere negre, (parcă) cernite", spune Anamaria Pop.
Citiţi şi:
„Zile şi Nopţi de Literatură“, la Nepun
Recomandările noastre
