Editura Evenimentul si Capital

Eşecul acasă şi la job aruncă tot mai mulţi români în stradă

02adapost_RzV
Autor: | | 32 Comentarii | 1463 Vizualizari

Numărul celor care cer zilnic o supă caldă sau haine curate a crescut de aproape cinci ori, susţin specialiştii Samusocial, organizaţie care are grijă de persoanele fără adăpost.

Peste 1.000 de cazuri noi de români care au rămas fără un acoperiş deasupra capului au apărut în Capitală din octombrie 2009 până în septembrie 2010, susţin reprezentanţii Samusocial, organizaţie ce se preocupă de soarta celor care ajung să trăiască pe străzi. Iar creşterile au început să devină evidente din mai, a explicat pentru EVZ Sabina Nicolae, directorul executiv al Samusocial-România. Aceasta se arată îngrijorată de amploarea pe care a luat-o, pe fondul crizei economice, fenomenul numit "oamenii străzii". "Ultima statistică a noastră arată că există în jur de 5.000 de oameni fără adăpost în Bucureşti, în timp ce la nivel naţional ar fi cam 15.000. La finalul lui 2011 o să-i renumărăm, dar cu siguranţă vor fi mai mulţi. Am observat, din frecvenţa cu care găsim cazuri noi, că numărul oamenilor străzii din Bucureşti se măreşte dramatic. Vorbim de spre cei care vin la centrul de zi, în special pentru baie şi mâncare", arată directorul Samusocial. Şi continuă cu un exemplu elocvent: "Dacă înainte se prezentau la centrul nostru de zi cam 10-15 oameni în medie, acum vin în jur de 50-60 de persoane care vor câte ceva de la noi". Directorul Samusocial spune că a observat "o cerere din ce în ce mai mare pentru baia socială", unde oamenii fără adăpost beneficiază gratuit nu doar de apă caldă, ci şi de produse de îngrijire pentru a se spăla şi de haine curate. "Nu mai putem face faţă, ar trebui să lucrăm nonstop. Şi vinerea, când împărţim mâncare, abia facem faţă. În mod normal, primim cam 50-60 de porţii de mâncare, donaţie de la Asociaţia Ortodoxă Coptă, dar vin în jur de 80 de oameni, aşa că trebuie să înjumătăţim porţiile ca să le ajungă tuturor", explică Sabina Nicolae. Şomerii din Moldova, oameni ai străzii în CapitalăPotrivit acesteia, creşterea îngrijorătoare a numărului celor care ajung în stradă se explică şi printr-un alt efect al crizei prin care trece România: mirajul că o Capitală cu şomaj scăzut poate oferi o nouă şansă în viaţă."În 2010, am observat un fenomen mai nou, cauzat de criza economică. Sunt mulţi care au venit în Bucureşti din zonele extrem de sărace ale ţării pentru un loc de muncă, convinşi că aici este mai bine. Însă nu au găsit un job, bani să se întoarcă nu au mai avut, acolo nu mai aveau case sau le-au fost luate de ape după ultimele inundaţii, şi aşa au ajuns în stradă", spune reprezentantul Samusocial. Totuşi, în general, motivele pentru care oamenii ajung să trăiască pe străzi s-au păstrat: pierderea locului de muncă, escrocherii imobiliare sau divorţuri, mai afectaţi fiind bărbaţii. În plus, un impediment la capitolul reintegrare socială îl reprezintă şi nivelul scăzut de educaţie al celor care ajung într-o astfel de situaţie: majoritatea au studii medii şi generale ori au absolvit o şcoală profesională. Sunt însă şi oameni cu studii superioare. Absolvent de Agronomie, scos în stradă de o depresie Sabina Nicolae spune că cei de la Samusocial s-au confruntat cu un astfel de caz de curând: "un bărbat care a terminat Agronomia, a divorţat şi a intrat într-o depresie acută, nu a reuşit să se mai angajeze, şi aşa a ajuns pe stradă". "Acum, e implicat într-un proiect al nostru de atelier social. Însă primul ajutor pe care i l-am acordat a fost cel psihologic, medicamentaţia, ca săşi revină. Depresia e o boală, iar una dintre manifestări e starea de inactivitate, nu mai poţi de păşi nici problemele mici", adaugă ea. Însă marea problemă a acestor oameni este faptul că statul nu reuşeşte să ofere fiecăruia un adăpost, nici măcar temporar, mai ales că mulţi dintre ei sunt bătrâni şi suferă de boli cronice. Şi nici nu există un interes vădit de a-i sprijini să-şi recapete actele de identitate, care le sunt furate de obicei chiar din prima noapte de dormit în stradă, acte care le-ar da dreptul la ajutoare sociale, explică cei de la Samusocial. "Din păcate, nu sunt locuri în adăposturi, iar în azilele de bătrâni private trebuie să aibă mulţi bani ca să fie acceptaţi. (...) În Bucureşti, am estimat că trăiesc în jur de 5.000 de persoane fără adăpost, însă există doar 337 de locuri oferite de stat sau de diverse organizaţii nonguvernamentale, şi acestea doar în sectoarele 1, 2 şi 3", conchide Sabina Nicolae. STUDIU Profilul românului fără adăpost: bărbat de 40-49 de ani, necăsătorit Un studiu realizat de Samusocial arată că tiparul persoanei fără adăpost este întruchipat de bărbatul între 40 şi 49 de ani, necăsătorit, ajuns în stradă după un conflict familial. Specialiştii or ganizaţiei au încercat să creeze un tablou al fenomenului numit "oamenii străzii". Aceştia au vorbit cu aproape 2.700 de persoane fără adăpost găsite pe străzile Capitalei, aproape jumătate din numărul total aflat în evidenţele lor.Dintre acestea, aproape 2.000 sunt bărbaţi şi restul femei. Cei mai mulţi bărbaţi au între 40 şi 49 de ani (peste 700), urmaţi de cei între 30 şi 39 de ani (445) şi 50 şi 59 de ani (365). În schimb, cele mai multe femei au între 20 şi 29 de ani (152), urmate de cele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani şi 40 şi 49 de ani (câte 144). Majoritatea persoanelor fără adăpost au ajuns în stradă din cauza conflictelor familiale (peste 800), urmate de cele care au trecut printr-un divorţ (460). Alţi aproape 300 dintre cei care trăiesc pe străzi au fost nevoiţi să-şi vândă locuinţele, peste 180 nu şi-au mai putut plăti chiria sau întreţinerea, iar aproape 170 au rămas fără un acoperiş deasupra capului, după ce şi-au pierdut slujbele. Alţii au fost escrocaţi, provin din case de copii, sunt foşti deţinuţi sau le-a fost distrusă ori demolată casa. În schimb, aproape 100 au plecat de acasă, din oraşe de provincie, în căutarea unui loc de muncă, nu au găsit nimic în Capitală şi aşa au ajuns oameni ai străzii, mai arată cercetarea Samusocial. Surprizele vieţii depăşesc nivelul de educaţie Această categorie socială nu stă bine nici la capitolul educaţie. În jur de 1.000 dintre oamenii străzii intervievaţi au doar studii medii, urmaţi de cei cu studii gimnaziale - peste 900.Peste 450 au studii primare, în timp ce aproape 170 nu au fost niciodată la şcoală. Însă criza a adus în stradă şi oameni cu studii superioare: 61 dintre cei chestionaţi de Samusocial au absolvit o facultate. Pe de altă parte, cei mai mulţi, aproape 1.400, sunt calificaţi, în jur de 1.000 sunt necalificaţi, iar 175 sunt pensionari. Ca statut social, mare parte dintre cei intervievaţi sunt necă sătoriţi - peste 1.100, iar aproape 900 sunt divorţaţi. Asta, în timp ce 360 dintre ei sunt căsătoriţi, iar 225 s-au declarat văduvi.Resursele financiare sunt reprezentate, pentru majoritatea celor intervievaţi, de venituri ocazionale, însă mulţi dintre cei aflaţi în stradă nu au niciun fel de resurse.Peste 350 trăiesc din cerşit, urmaţi de cei care au o pensie şi cei care vând materiale refolosibile. Cât priveşte actele de identitate, 1.700 susţin că nu deţin aşa ceva şi doar 930 au cărţi de identitate. Cei mai mulţi se adăpostesc peste noapte în scările blocurilor (peste 600), la cunoştinţe (peste 360), în gări, adăposturi improvizate sau în canale.

Ce avere avea, de fapt, Nicolae Ceausescu! Unde se afla banii ACUM

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI