Zeci de firme romanesti acuza ca au fost inselate de compania elvetiana Intercable Verlag AG.

Compania elvetiana este acuzata ca a inselat cu mii de euro mai multe societati, pacalindu-le sa semneze contracte prezentate sub forma unor simple formulare.

Zeci de firme romanesti acuza ca au fost inselate cu sume importante de compania elvetiana Intercable Verlag AG, cercetata pentru acuzatii de frauda. Firma din Tara Cantoanelor castiga anual milioane de euro de pe urma unei smecherii prin care induce in eroare mii de companii din toata Europa.

De ani buni, Intercable opereaza si in Romania, alegandu-si victimele din randul firmelor mici. Intercable profita de lipsa de experienta a angajatilor, convingandu-i sa semneze documente prezentate initial ca simple formulare pentru listarea gratuita a firmelor in catalogul on-line al Intercable.

Dupa un timp, firmele romanesti afla ca formularele semnate erau contracte in toata regula prin care se obligau sa plateasca sume cuprinse intre 600 si 1.200 de euro anual, timp de cinci ani.

Contractul mascat

Totul incepe cu vizita la sediul unei firme a unui tanar prezentabil, foarte vorbaret si zambitor, care propune aparitia firmei in catalogul on-line al Intercable Verlag AG.

Cu gesturi largi si cuvinte mari despre oferta sa, tanarul il convinge pe reprezentantul firmei sa semneze si sa stampileze un formular tipizat, in care completase datele societatii.

Zambind plin de recunostinta, tanarul paraseste sediul grabit, cu formularul semnat la subrat, promitand ca va reveni pentru a discuta pretul ofertei. Pana aici, nimic suspect. La scurt timp, lucrurile iau o alta turnura dupa ce semnatarul formularului este anuntat ca are de plata peste 700 de euro anual, timp de cinci ani.

Derutat, semnatarul nu stie ce sa creada. Cauta disperat printre hartii si gaseste o copie a formularului. Stupoare: in dreapta sus, cu litere foarte mici, in limba engleza, scrie negru pe alb ca are in fata un contract valabil cinci ani pentru o comanda de insertie publicitara in catalogul Intercable. In josul paginii apare si suma pe care este somat s-o plateasca.

Gratis, dar pe bani

Printre „eroii” unei astfel de intamplari se numara si Dan Leon, director comercial la firma Gena Electric, care a primit vizita unui agent Intercable in martie.

„Nici nu mi-am inchipuit ca era deja comanda si contract, ma asteptam sa-mi trimita o oferta. In schimb, m-am trezit cu factura”, spune Leon. Abia acum isi aminteste ca, dupa ce agentul i-a dat sa semneze formularul partial completat, l-a luat inapoi si a mai scris ceva in josul paginii. „Era suma pe care o aveam de plata”, spune Leon.

La numai doua zile de la intalnirea lui Leon cu agentul Intercable, o alta companie din Bucuresti primea o vizita similara. Cristinei Margarit, de la Casa de Blanuri MG din Bucuresti, nu i s-a parut nimic suspect la reprezentantul Intercable. „Nu l-am luat in seama prea tare, eram foarte ocupata. (...) Am stampilat si semnat ca sa confirm ca erau datele firmei. El n-a povestit nimic despre bani, mi-a spus ca este un catalog gratuit”, spune Margarit.

Sotul ei, Daniel Margarit, directorul firmei, spune ca nu va lua in seama asa-zisul contract, pentru ca il considera o inselatorie. „Am vorbit cu avocata mea si mi-a spus sa nu platesc nimic”, a declarat Margarit.

Desi nu a primit nicio vizita de la un agent Intercable, firma de constructii Vest din Timisoara a cazut in aceeasi plasa pornind de la un simplu e-mail, ne-a explicat proprietara firmei, Ramona Silaghi.

Raspunsul la e-mail, in care confirmau datele societatii, echivala cu o comanda de insertie publicitara in catalogul Intercable. In scurt timp, firma a fost anuntata ca trebuie sa plateasca 983 de euro.

„Modus operandi”, de la caz la caz 

Acelasi anunt l-a primit si proprietara unei clinici pediatrice din Timisoara, doctorul Anca Malai, dupa ce a completat datele clinicii intr-un formular primit prin posta. „Am crezut ca e o forma de a lua in evidenta medicii din Europa de Est inainte de integrare, asa ca l-am trimis inapoi semnat si stampilat”, spune Malai.

Nu a bagat in seama notificarile primite prin posta, dintre care ultima a fost in aprilie. „Era ultimativa. Spunea ca daca nu platesc in sapte zile, vor vira dosarul meu la serviciul lor juridic si voi suporta costuri suplimentare.”

Considera ca listarea datelor clinicii nu are cum sa coste atat de mult. „Cu 983 de euro iau publicitate pe internet de sta mata-n coada. De 983 de euro ei mi-au pus datele firmei pe doua randuri si-atat?”, spune Malai indignata.

Convins sa plateasca

Directorul firmei Cards Distribution din Cluj-Napoca, Cristian Ciureanu, este unul dintre cei care au facut deja cunostinta cu „serviciul juridic” al Intercable. Dupa ce a trimis formularul a fost anuntat ca are de platit 600 de euro anual, timp de doi ani.

A ignorat notificarile pana cand a fost contactat de o firma de avocatura din Bucuresti. Dupa lungi discutii, Ciureanu a cedat si a acceptat propunerea avocatilor: sa plateasca 600 de euro si nu 1.200 plus penalizari, cum fusese amenintat. „Intr-un fel sau altul, au avut dreptate. Legal, erau acoperiti. Nefiind vorba de sume mari, am platit”, explica Ciureanu resemnat.

Sorin Stanceanu, director executiv al firmei Mondojob din Brasov, a fost mai vigilent. Desi a fost bombardat timp de doi ani cu scrisori de la Intercable, nu a cedat. „Intai voiau 690 de euro, apoi 800, dupa aceea 1.300, apoi 2.000. Parca eram la piata. Desi au apelat la o firma de avocatura, n-au reusit sa scoata niciun ban de la noi si in cele din urma am obtinut anularea contractului”, povesteste Stanceanu.

Protest

Intercable face victime in toata Europa

Sute de persoane din intreaga Europa care au cazut prada practicilor mincinoase ale companiei elvetiene au semnat o petitie de protest catre Parlamentul European si au creat un site unde sunt postate metodele de operare ale Intercable.

Un rol important in batalia cu Intercable l-a avut un om de afaceri englez, Robert Peppett, care isi deruleaza o parte din afaceri in Cehia. In ultimii ani, acesta a adunat plangeri de la pagubiti din Marea Britanie, Ungaria, Grecia, Croatia si alte tari europene.

Peppett a declarat pentru EVZ ca Intercable Verlag AG a fost fondata in 1981 de un om de afaceri elvetian, Max Peterhans, condamnat la cinci ani de inchisoare, in 2000, pentru frauda.

„La momentul arestarii sale, s-a scris in ziare din Elvetia si Germania ca se afla pe lista celor mai cautati infractori de Interpol, FBI si chiar Mossad din cauza legaturilor sale cu mafia ruseasca”, ne-a declarat Peppett. 

Intercable este parte a unui conglomerat ce include companii cu acelasi obiect de activitate in tari diferite, toate sub conducerea aceluiasi om - afaceristul german Meinolf Ludenbach, conform lui Peppett.

Fara negociere

„Aceasta escrocherie le-a adus faptasilor zeci de milioane de euro, o buna parte din buzunarele unor cetateni inocenti din Cehia”, a spus Peppett, unul dintre cei aproximativ 1.000 de cehi trasi pe sfoara.

European Advertising Standards Alliance (EASA), organizatia care monitorizeaza practicile publicitare la nivel european, indeamna victimele Intercable sa nu plateasca si sa refuze negocierea.

„Aceste companii nu ezita in a urmari firmele pentru plata si a ameninta cu actiuni de judecata persoanele care au fost pacalite”, a declarat pentru EVZ purtatorul de cuvant al EASA, Katie Carroll.

CRISTIAN IORDANESCU:

„Este o speta delicata”

Celor pagubiti le va fi destul de greu sa scape de plata catre Intercable si sa explice de ce nu au citit inainte ceea ce semnau, a spus decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu, conform caruia acest caz este unul delicat.

„Orice om care intra in discutie cu un partener trebuie intai sa verifice bonitatea acestuia, sa ceara date, sa vada cine este”, a explicat decanul.

Dupa ce s-a uitat peste unul dintre contractele Intercable, Iordanescu ne-a declarat ca pare unul legal. Din punctul sau de vedere, semnarea unui contract este echivalenta cu asumarea celor scrise in act.

Pe de alta parte, decanul a mentionat ca daca, in urma unei verificari, se constata ca astfel de abordari au devenit un obicei de a insela companiile, atunci este un caz clar de inselaciune.

CATALINA RADULESCU:

Inselaciune, in opinia CRJ

Avocata Catalina Radulescu, de la Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), sustine ca, daca reprezentantii companiilor care au semnat acele documente au fost intentionat indusi in eroare, acest fapt se  incadreaza la infractiunea de inselaciune in contracte.

„Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate”, a explicat Radulescu.

Avocata a mentionat ca numai autoritatile competente pot stabili exact daca exista o fapta penala si cine este raspunzator. Radulescu a atras atentia ca si cei care au semnat sunt vinovati ca nu au citit documentul, lucru pe care pe viitor ii sfatuieste sa-l faca numai cu avocatul langa ei.

Acuzatii negate „Clientii nici macar nu au citit textul” Contactat de EVZ, directorul executiv al Intercable, Adrian Wittmer, s-a aratat surprins de acuzatiile aduse, spunand ca toti agentii lor, inclusiv cei doi din Romania, explica intotdeauna scopul vizitei lor.

„De cele mai multe ori clientii, pur si simplu, nu au fost atenti sau nici macar nu au citit textul. Bineinteles ca este usor sa invinovatesti pe altcineva pentru o neglijenta care este in intregime din vina semnatarului”, a raspuns Wittmer acuzatiilor.

Lista de companii si organizatii romanesti din catalogul on-line al Intercable contine si nume sonore, precum Academia Romana, Loteria Romana, dar si mai multe ambasade, inclusiv cea a Marii Britanii si a SUA. Aceste institutii au infirmat ca nu au fost vreodata contactate de compania elvetiana, fapt confirmat si de Intercable.

„Ce vedeti in baza noastra de date on-line este un amestec de aparitii gratuite si de clienti care au comandat o insertie fie printr-un reprezentant de vanzari, fie prin e-mail”, a spus Wittmer, fara insa a mentiona criteriile pe baza carora unii clienti platesc si altii nu.

Intercable, investigata de politia elvetiana

In septembrie 2005, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elvetia (SECO) a cerut ca practicile „dubioase” ale unor companii din Elvetia sa fie cercetate, conform unui comunicat de presa al SECO.

La aproximativ un an de la aceasta cerere, politia a descins la sediul Intercable din orasul Zug. Presa din Tara Cantoanelor a relatat faptul ca Intercable este anchetata inca din 2004. Numarul victimelor Intercable, estimat de presa elvetiana, este de ordinul zecilor de mii.

Pacalitii sunt foarte numerosi deoarece firma se foloseste de tot felul de tertipuri pentru a insela patronii din Europa de Vest inca din anii ‘80. Acum firma este puternic orientata spre estul Europei.

„Declinul Uniunii Sovietice si Caderea Zidului Berlinului au fost de bun augur pentru Intercable: de acum inainte puteau pacali „noile” tari europene, unde metodele lor nu erau cunoscute de oamenii de afaceri sau de politie”, ne-a declarat un jurnalist elvetian care a scris despre Intercable, dar care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Tot presa elvetiana a estimat castigul anual al Intercable de pe urma ingeniosului tertip la cateva milioane de franci elvetieni.