De Ziua Armatei României, un preot militar român va oficia o slujbă religioasă, cu prilejul reînhumării rămăşiţelor pământeşti a 594 de militari, pieriţi în teribila bătălie de la Stalingrad, din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Ostaşii noştri, ale căror oseminte au fost găsite în cimitire de campanie şi în gropi comune, îşi vor odihni somnul de veci în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka, inaugurat, anul trecut, atunci când primii 72 de militari români au fost înmormântaţi acolo. În bătălia de la Cotul Donului, cum este cunoscută această zonă din stepa rusă, au pierit aproape 200.000 de militari români, fiind considerată cea mai sângeroasă din istorie.

Aniversare cu o încărcătură istorică deosebită a Zilei Armatei României. Pe 25 octombrie, la Rossoşka, Federaţia Rusă, are loc ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar român.

Ministerul Apărării Naționale va fi reprezentat de o delegație condusă de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava. La manifestare au fost invitați şi reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, oficiali din Federația Rusă şi ataşaţi militari străini acreditaţi la Moscova.

Aşa cum precizează MapN, proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătrați. Configuraţia acestui prim cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“. În partea superioară a aleii centrale şi de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti, de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi aduse la Rossoşka.

Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.345 de militari români căzuți în lupta de la Volgograd şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie şi în gropi comune.

Însumând numărul militarilor din cimitirul românesc şi din cel vechi, german, din localitatea Rossoşka, cifra militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad ce au fost înhumați se ridică la peste 1800 de militari.

În anii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuţi în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât şi din ţinutul Krasnodar.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a marcat, până în prezent, prin însemne comemorative de război, 15 locuri în care sunt înhumaţi militari români căzuți în prizonierat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În continuare, oficiul va derula un program comemorativ mai amplu al eroilor români morţi în prizonierat în cele două războaie mondiale şi, anual, vor fi marcate câte 5-6 astfel de locuri.

Conlucrarea din domeniu este reglementată prin prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413/2006.

Bătălia de la Cotul Donului

Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 – martie 1944), Armata Română a fost încadrată în planul de luptă al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud: Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz. În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică şi aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942 - 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morţi, 67.183 răniţi şi 98.692 dispăruţi.