Evenimentul Zilei > Social > „Eram la cerşit în Franța. Dar ne întoarcem”
„Eram la cerşit în Franța. Dar ne întoarcem”

„Eram la cerşit în Franța. Dar ne întoarcem”

Primul grup de romi alungaţi din Franţa a ajuns cu o cursă specială pe Aeroportul "Aurel Vlaicu". Pasagerii nu s-au ferit să declare că şederea lor în ţară e doar temporară.

O superbă frescă a întregii Românii de azi prindea contur ieri, puţin după ora 16.00, la Aeroportul "Aurel Vlaicu" – Băneasa: cu câteva minute înainte să aterizeze cursa low cost pusă la dispoziţia celor peste 50 de romi trimişi în ţară de guvernul francez, Dinu Patriciu, cel mai bogat om din România, se îmbarca în aeronava personală către o destinaţie oarecare. Extremele se întâlneau astfel, firesc, pe aceeaşi pistă a aeroportului cunoscut ca punct de plecare a imigranţilor români.

Nici unul dintre jurnaliştii prezenţi, străini şi români, nu s-a îmbulzit însă să-l fotografieze pe omul de afaceri. Erau acolo pentru romii repatriaţi, al căror avion a aterizat în jurul orei 16.30, sub bliţurile fotoreporterilor.

Asaltaţi ca nişte vedete

Pajiştea din faţa aeroportului a devenit brusc platou de filmare pentru televiziuni. Romii buimaci, de-abia coborâţi din avion, târăsc genţi mari, burduşite, şi saci de rafie, trag după ei câte doi-trei copii, câte-un acordeon şi încearcă, fără să vorbească, să nu se împiedice de microfoane.

"Ce vreţi, mă?", întreabă o pirandă şi dă să traverseze pe celălalt trotuar, cât consortul ei, un tânăr gelat, cu ochelari de soare, mai-mai se ciocneşte cu o maşină galbenă, în faţa terminalului "Sosiri".

E buimăceală mare, "Bine-aţi venit în România!", urează, ironic, mai mult pe sub bărbie, un călător ce priveşte spectacolul aşezat pe o bancă. "Lasă că ăştia se întorc iar", zice, de alături, Costel, din Ploieşti. "Aşa e românu’. Cântă, dansează, umflă burta! Îl dă afară, dar apoi se întoarce". O doamnă, cu privirea schimonosită de nervi, îl completează: "Nu românul! Ţiganul!". Câţiva jurnalişti francezi înregistrează.

Adrian face cale întoarsă

"Stăteam aproape de Grenoble, când a venit şi ne-a zis să plecăm. Da’ mai sunt foarte mulţi ţigani acolo. Păi, dacă românii nu ne dau bani!", explică Adrian Paraipan, un tânăr rom din Bărbuleşti, Ialomiţa, îmbrăcat în haine noi, de vară, ca după o vacanţă în străinătate.

"Murim de foame în România!", strigă de lângă el femeia lui. "Da, murim", întăreşte Adrian. Banii primiţi de la francezi sunt mai mult o pomană. "Ce să fac cu ăştia 300 de euro? În două săptămâni nu mai am nimic!". Apoi bagă o concluzie, ca să înţeleagă tot omul: "Nu durează două săptămâni şi plec înapoi! Şi apoi iar mă dă afară şi tot aşa…".

Merge "cu trenul", "cu ocazia", cu ce-o găsi spre casă. Apoi, iar ia calea Franţei. "Să mă apuc aicea de dat în cap, să omor, să cad la puşcărie? Acolo nu e dezastru ca aicea, în România. Acolo mai faci ceva, mai cerşeşti", zice Adrian.

O "meserie" sezonieră

Crizantema Baicu, o tânără din Urziceni cu două fetiţe ce seamănă ca două picături de apă, stă undeva mai la umbră. Spune că n-a primit documente "de la franceji", doar bani. "300 de euro mie, câte o sută la copii. Da’ nu ne-a pozat, nu nimic. Nu ştie nimeni de noi. Acolo cerşeam. Dar nu ne-a prins la cerşit. Am plecat că aşa am vrut noi, nu că ei ne-a dat afară", zice Crizantema.

A plecat pentru că a văzut că vine iarna, adaugă ţiganca. "Vine iarna, nu putem sta aşa, părăsiţi. Mai stăm aici. Apoi, poate mai merg…", dă să termine o frază femeia. De alături, bărbatul ei vine aproape în fugă, transpirat, cu un lanţ fluturând la gât şi o trage brusc de-o parte.

REPATRIERILE CONTINUĂ

132 de romi, aşteptaţi astăzi la Timişoara

Nu mai puţin de 132 de români de etnie romă sunt aşteptaţi să sosească azi pe aeroportul din Timişoara. Până pe 16 septembrie, numărul persoanelor repatriate ar urma să ajungă la 412.

"Romii sunt români şi, dacă au documente de călătorie în regulă şi asupra lor nu planează nicio dovadă că ar fi încălcat legislaţia în România sau în Franţa, din punctul nostru de vedere, au libertate deplină de mişcare oriunde în spaţiul european. Dacă nu au documente, vor suporta sancţiunile legale", a explicat, ieri, ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga.

Potrivit acestuia, situaţia romilor din Franţa nu diferă faţă de anul trecut, "diferă doar poziţiile publice ale unor politicieni". (Feri Predescu)

REACŢIE DE LA VIENA

Ţiganul Sarközi îi dă sfaturi preşedintelui Nicolas Sarkozy

Paul Ciocoiu

Dacă, la Paris, preşedintele Nicolas Sarkozy a avut un cuvânt greu de spus în privinţa politicii de repatriere a romilor, câteva mii de kilometri mai la est, într-un cartier al capitalei austriece, un reprezentant de seamă al etniei rome, pe numele său Rudolf Sarközi, se arată îngrijorat de măsurile adoptate de guvernul francez.

Consilier local acum într-un sector al Vienei după ce ani la rând i-a măturat străzile, Rudolf le-a spus jurnaliştilor de la cotidianul "Le Monde" că numele Sarközi este unul specific romilor, Sarkozy fiind, în opinia sa, versiunea franceză a patronimului respectiv.

Născut în 1944 într-un lagăr de concentrare nazist, Rudolf Sarközi este cel mai cunoscut purtător de cuvânt al comunităţii rome din Austria, un grup protejat din 1993, alături de alte minorităţi etnice, de legislaţia austriacă.

"Regele ţiganilor", aşa cum îl numesc extremiştii austrieci, îşi permite să dea câteva sfaturi oficialilor francezi. "Dacă li s-ar oferi acestor oameni (romilor – n.r.) nişte terenuri unde să poată trăi în condiţii decente, atunci acesta ar fi un pas sigur spre integrarea lor. Cel mai important lucru, care cere însă eforturi, este formarea tinerilor", a declarat Rudolf Sarközi.

Amprentaţi din septembrie

Ministrul imigraţiei, Eric Besson, a declarat că autorităţile franceze lucrează la actualizarea unui fişier biometric, botezat Oscar, care să împiedice romii expulzaţi să revină în Franţa.

Potrivit "Le Figaro", tehnologia, bazată pe amprentarea romilor din taberele ilegale, va fi folosită de la 1 septembrie. Pe fondul controversei generate de guvernul francez, surse citate de "EUObserver" au dezvăluit că doi comisari – Viviane Reding, comisar pentru drepturi fundamentale, şi Lazslo Andor, comisar pentru afaceri sociale, vor monitoriza situaţia din Franţa.

BĂSESCU LINIŞTEŞTE PARISUL

România va trimite poliţişti în Franţa

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Iaşi, că România va colabora cu Franţa în problema romilor.

"Probleme de acelaşi fel am avut şi cu Italia şi am reuşit să le rezolvăm eficient după ce un număr important de poliţişti a fost detaşat în Italia. Acelaşi lucru va trebui să-l facem şi cu Franţa, solicitarea guvernului francez a venit. Înţelegem problemele pe care le creează taberele de romi în jurul oraşelor franceze, susţinem dreptul oricărui cetăţean de a circula liber în UE şi vom colabora cu Franţa pentru găsirea unor soluţii convenabile ambelor state", a declarat Băsescu.

El a insistat asupra necesităţii existenţei unui program de de integrare a romilor la nivel european.

"România a solicitat încă din 2008 un astfel de program, acest lucru s-a stabilit în Consiliul European, iar Comisia Europeană a avut sarcina să-l prezinte până la Consiliul din primăvara anului 2009. Din păcate, ulterior au fost state care au considerat că nu este necesar. Iată că ce se întâmplă la Paris arată că trebuie să avem un program de integrare a cetăţenilor de etnie romă", a conchis şeful statului. (Maria Craus)