Statul vrea mai mult din reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar riscă să nemulţumească toate cele şase companii străine implicate în proiect.
Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, a spus ieri că participaţia statului în compania care va construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă va creşte de la 20% la 51% şi va fi plătită de stat din sumele obţinute din privatizări, precum cea a BCR.
Anunţul a fost făcut la o zi după ce compania CEZ, implicată în proiect, a anunţat că negocierile pentru construirea reactoarelor au fost întrerupte, deoarece guvernul a introdus noi termeni în negociere. Compania mixtă urmează să fie înfiinţată împreună cu CEZ (Cehia), Electrabel (Belgia), ArcelorMittal România, Enel (Italia), RWE (Germania) şi Iberdrola (Spania), iar costurile proiectului depăşesc 2,2 miliarde de euro.
Iniţial, fiecare companie urma să deţină procente egale, sub 20%, iar unele companii deja îşi făceau planuri ce vor face cu curentul obţinut de la centrala nucleară. De exemplu, ArcelorMittal spunea că, în 2014, îşi va reduce serios cheltuielile cu energia electrică (12% din costurile totale ale combinatului de la Galaţi - n.r.) datorită participării în proiectul de la Cernavodă. Statul merge la risc Participaţia majoritară va fi plătită de stat din sumele obţinute din privatizări. „Avem două miliarde de euro din privatizări cum ar fi cea a BCR (preluată de Erste Bank - n.r.) şi nu trebuie uitat că România a făcut singură două reactoare nucleare“, a spus încrezător Vosganian. Decizia guvernului este în acord cu „un sondaj sociologic care arată că populaţia agreează controlul statului pentru această investiţie“, potrivit ministrului. Cu toate acestea, guvernul a mai pierdut contracte şi bani prin decizii care doreau un control sporit al statului.
Un exemplu este deteriorarea relaţiilor cu Gazpromul prin dorinţa statului de a deţine controlul unei companii mixte care să construiască depozitul de gaze de la Mărgineni. Oficiali ai guvernului care au participat la discuţiile de la Moscova din timpul guvernării PSD spun că preţul mare pe care îl plătim la gaze şi prezenţa intermediarilor este din cauza acestor neînţelegeri. RISIPĂ
Cum pierdem energie Reţelele de distribuţie a energiei electrice risipesc 12% din producţia totală de curent a României, potrivit lui Ioan Silvaş, directorul de furnizare al companiei Electrica. El spune că pierderile de energie totalizează anual 6 TWh, fiind cu 4% mai mari faţă de medie europeană.
Practic, 30% din tariful de distribuţie plătit de cele opt companii de furnizare este reprezentat de aceste pierderi care se reflectă şi în preţul final plătit de consumatori. Necesarul de investiţii în reţelele electrice şi în staţiile de transformare ale companiei Electrica este de 5 miliarde de euro, din care 1 miliard numai în Bucureşti. Cum Electrica nu are bani decât pentru investiţii de 800 milioane de euro, la vară nu vom scăpa de penele de curent şi nici de o posibilă majorare a tarifelor.
Recomandările noastre
