Potrivit actului elaborat de specialiştii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), doar clădirile care au risc seismic gradul 1, cele reabilitatea termic sau în curs de reabilitare şi cele care figurează pe lista monumentelor sau sunt în curs de clasare, nu vor fi trecute pe lista imobilelor care urmează să fie reabilitate.

Celelalte vor fi incluse într-un program pe care proprietarul va trebui să-l respecte. În caz contrar, aceştia vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 de lei şi 15.000 de lei.

Statul garantează credite şi chiar plăteşte renovarea

Şi, pentru a-i ajuta, statul este dispus să le garanteze credite, să subvenţioneze dobânzile, chiar să suporte cheltuielile pentru cei care dovedesc că nu au bani.

Totuşi, pentru a beneficia de finanţare de la stat proprietarii trebuie să aibă plătite facturile de utilităţi la zi. "Asociaţia de proprietari nu înregistrează mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor de utilităţi, în ultimele trei luni calendaristice anterioare evaluării eligibilităţii de către finanţator, iar proprietarul de locuinţă unifamilială, persoană fizică, nu înregistrează mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor de utilităţi – iluminat, gaze naturale si apă-canal – în ultimele 3 luni calendaristice", se precizează în proiectul de Lege elaborat de MDRT.

Totodată, autoritatea publică locală va putea reabilita clădirile private cu bani proprii, iar apoi va putea recupera sumele investite de la proprietar, inclusiv prin executare silită.

Primăria Capitalei deţine 274 de imobile insalubre

Numai că, de exemplu, Primăria Capitalei nu are bani nici măcar ca să reabiliteze imobilele din patrimoniul acesteia.

"Monument istoric în stare avansată de degradare" sau "imobil cu structura afectată şi în pericol de prăbuşire". Acestea sunt "diagnosticele" pe care reprezentanţii Primăriei Capitalei le-au pus în cazul a nu mai puţin de 274 de imobile vechi, pe care, deşi, teoretic, le administrează, le-au lăsat să se degradeze în mâinile unor persoane care le ocupă ilegal.

"Dacă ar fi fost administrat corect, Bucureştiul ar fi fost acum una dintre capitalele europene care s-ar fi putut mândri cu arhitectura sa. Din păcate însă, constatăm că Primăria Capitalei continuă să ignore reabilitarea monumentelor şi a zonelor protejate", susţin reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale.

Că imobilele vechi ar trebui restaurate şi puse în valoare fie prin transformarea lor în obiective turistice, fie prin amenajarea de adăposturi pentru bătrâni sau homleşi, de grădiniţe ori de sedii ale unor instituţii admite şi arhitectul-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu.