De aproape trei ani, guvernanţii încearcă să reorganizeze sistemul energetic, ale cărui probleme financiare sau de mediu se acutizează pe zi ce trece. De fiecare dată, strategiile au fost reformulate, iar termenele, prelungite.

Soluţia ultimă este crearea acelor "campioni" energetici naţionali, Electra şi Hidroenergetica, care ar urma să fie înfiinţaţi până la finele anului. Nici această dată nu este însă sigură, din cauza proceselor cu care se confruntă unele dintre societăţile implicate în procesul de restructurare, cu unii acţionari sau cu sindicatele din energie.

De altfel, înfiinţarea celor două companii naţionale de energie a fost votată, la finele acestei săptămâni, de toate societăţile care vor fi înglobate în noile structuri, cu excepţia Complexului Energetic Craiova. Aceasta din cauză că administratorul Fondului Proprietatea, compania Franklin Templeton Investment Management Limited, a formulat o cerere de suspendare a fuziunii împotriva centralei electrice Craiova, aprobată vineri de Tribunalul Craiova.

Franklin Templeton se opune restructurării

Franklin Templeton se opune acestei reorganizări, susţinând că Guvernul nu a prezentat niciun plan de afaceri sau de restructurare post-fuziune pentru cele două companii. În plus, profitabilitatea viitoare a noilor structuri este neclară şi discutabilă.

"Unele centrale termoelectrice fac profit numai ca urmare a comerţului cu certificate de emisie CO2. Actualmente, acestea obţin certificatele pe gratis, dar începând cu 2013 vor fi obligate să le cumpere. În plus, preţul de vânzare pentru unele dintre aceste companii este sub costurile înregistrate, creanţele nerecuperate sunt mari, investiţiile de ecologizare necesare sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, iar eficienţa şi capacitatea sunt reduse", susţine administratorul Fondului Proprietatea.

În urma fuziunilor societăţilor energetice, Fondul va deţine 15,09% din viitoarea Electra şi 15,9% din Hidroenergetica, iar statul va fi acţionarul majoritar.

Hidroelectrica, nodul gordian

De altfel, cel mai puternic argument invocat împotriva reorganizării de contestatarii acestui proces ţine tocmai de faptul că nu se urmăreşte decât ca profitul Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie de pe plan local, ori cel al Nuclearelectrica să fie transferat termocentralelor cu pierderi.

Pe de altă parte, problema termocentralelor este una acută, din cauza investiţiilor uriaşe de mediu pe care nu le-au realizat nici până acum, în ciuda termenelor, deja scadente în unele situaţii, de conformare la normele de mediu.

De altfel, despre închiderea unor grupuri se vorbea încă de anul trecut. Banca Mondială, care în repetate rânduri şi-a exprimat dezaprobarea faţă de planul de comasare a producătorilor de energie, a susţinut din nou, recent, într-un memorandum, că reorganizarea sectorului energetic va induce un risc major de securitate a furnizării şi va slăbi Hidroelectrica.

Mai mult, Banca Mondială spune că atragerea de finanţări în sectorul energetic va fi afectată, contrar, practic, a ceea ce speră autorităţile prin această reorganizare. În plus, Consiliului Concurenţei şi-a exprimat îngrijorarea că cele două companii ar putea creşte preţurile nejustificat, profitând de cotele de piaţă suficient de mari.

Scenarii multiple şi amânări repetate

Strategia de restructurare a sectorului energetic a fost iniţiată în 2008 de guvernul liberal, varianta de atunci fiind crearea unei singure companii, în care să intre şi Electrica. Ulterior, Ministerul Economiei condus de Adriean Videanu a lansat soluţia cu două companii, din care ar fi urmat să facă parte, într-una din variante, şi Romgaz.

În varianta actuală, Electra, ar urma să includă centrala nucleară Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte din compania Hidroelectrica şi firma de minerit Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. A doua, Hidroenergetica, va cuprinde centralele termoelectrice Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi restul centralelor hidroelectrice, inclusiv Porţile de Fier de pe Dunăre.

Compania Naţională a Huilei (CNH), care ar fi trebui să intre, de asemenea, în Hidroenergetica, are de rezolvat întâi problema datoriilor de circa un miliard de euro la buget. Actualul director general al Hidroelectrica, Mihai David, avansa soluţia spargerii CNH în două, una care să preia activele viabile, iar alta - datoriile, urmând a fi închisă.

În 2009, Videanu dădea ca sigură înfiinţarea "giganţilor" până la finele anului trecut, pentru ca apoi termenul să fie mutat pentru mijlocul acestui an. În plus, proiectul reorganizării sistemului energetic prin înfiinţarea celor două companii a fost aprobat de guvern încă de la începutul acestui an, dar din cauza proceselor intentate de contestatari, în special de sindicatul Hidrosind din Hidroelectrica, nu s-a mai concretizat nimic.

Din cauza atâtor amânări, unii analişti din piaţă nu mai văd posibilă realizarea acestei reorganizări. Chiar şi aşa, s-ar putea ca măsura să vină prea târziu pentru a mai salva unele centrale. După atât timp în care a tot fost redesenat pe hârtie, sistemul a rămas nerestructurat.