Mircea Marian: "Liberalii joacă dur, la şantaj. Şi PSD, şi PDL au nevoie de ei pentru a forma o majoritate în viitorul parlament."
Iar liberalii au o condiţie „sine qua non“: Tăriceanu rămâne prim-ministru al viitoarei coaliţii guvernamentale, chiar dacă PNL este partidul minoritar.
De ce este Călin Popescu-Tăriceanu atât de disparat şi lipsit de ruşine încât, după ce a devalizat bugetul României pentru a-şi susţine campania electorală, mai vrea să mai rămână încă patru ani la Palatul Victoria? Deoarece ştie că, în momentul în care nu va mai fi primministru, propriul partid îi va aplica un şut în spate şi îl va trimite la pensie. Toată puterea acestui politician mediocru, indolent, superficial, amoral, lipsit de umor şi fără niciun pic de charismă a stat în posibilitatea de a gestiona - abuziv - circa o treime din produsul intern brut al României. Bugetul de stat devenise vistieria sa personală. Prin ordonanţe de urgenţă, prin crearea unor fonduri de rezervă supradimensionate, gestionate prin simple hotărâri de guvern, Tăriceanu a folosit banii contribuabililor pentru a mitui o anume clientelă politică. Această clientelă s-a recompensat menţinându-l, timp de doi ani, în funcţia de prim-ministru. Să ne amintim doar de cele 22 de milioane de lei direcţionate către colegiul Dăbuleni, unde candidează Geoană. Dacă Tăriceanu nu va mai avea bani cu care să-şi plătească susţinătorii, aceştia îl vor abandona. Primii care vor încerca să scape de el vor fi propriii săi colegi de partid, în frunte cu Ludovic Orban sau Crin Antonescu. Până la mijlocul lui 2009, PNL ar putea avea un alt preşedinte.
Din păcate, există o posibilitate - foarte mică, este adevărat - ca Tăriceanu să supravieţuiască dezastrului pe care l-a lăsat peste România. După alegeri, Băsescu şi coaliţia PSD-PNL-PC urmează să joace ceea ce se numeşte „chicken game“. Denumirea vine din filmul „Rebel fără cauză“, unde doi şoferi îşi conduc maşinile unul spre celălalt, pe un drum aflat pe buza unei prăpăstii. Cel care cedează şi evită coliziunea este cel care pierde. Băsescu şi adversarii săi vor practica acest joc, în momentul în care se va negocia numirea viitorului premier. Dacă nici unul nu cedează, România, aflată în plină criză, ajunge în anticipate. Cine îşi va asuma blamul pentru un impas politic cu consecinţe dezastruoase asupra economiei? Deşi sunt foarte, foarte puţine şanse, n-ar fi complet exclus ca şeful statului să renunţe şi să accepte premierul desemnat de coaliţia PSD-PNL-PC. Iar acesta nu va fi preşedintele oficial al PSD, Mircea Geoană, suspectat de propriii săi colegi de partid că i-ar putea vinde lui Băsescu. Tăriceanu, cu istoria sa conflictuală, este mult mai potrivit pentru a pregăti alegerile prezidenţiale din 2009. Faptul că actualul premier este invitat săptămânal la televiziunile lui Dan Voiculescu, de unde iese proaspăt periat şi parfumat, arată pe mâna cui merg mogulii.
Este doar un scenariu, dar el devine extrem de plauzibil în cazul în care, la alegeri, se va înregistra un absenteism masiv, iar PSD va devansa PDL, ca număr de voturi.
CITIŢI ŞI: Tăriceanu ar mai vrea o dată premier
Recomandările noastre
