IOANA LUPEA: "Sorin Oprescu trece prin campania electorală ca gâsca prin apă".
Nici o critică, nici o acuzaţie, nici o insinuare nu se prind de el. În ciuda insistenţelor PDL, imaginea lui nu s-a suprapus peste aceea a lui Ion Iliescu. Evită cu iscusinţă dezbaterile dificile, îşi alege cu grijă contraopinenţii, pasează întrebările incomode. În timp ce candidaţii se luptă în soluţii pentru Bucureşti, Sorin Oprescu stă ascuns. Tace ca să nu scadă. Încă un basm ca autostrada de 24 de km suspendată deasupra oraşului i-ar lămuri pe bucureşteni că „doctorul Capitalei“ e doar o poză bine retuşată, că nu e adevărat. Sau poate că bucureştenii trăiesc atât de urât în viaţa reală, încât au nevoie de o supradoză de iluzii. Dintre gropi, gunoaie, claxoane, înjurături şi manele vor să creadă în autostrada suspendată şi în destinul Bucureştiului de a fi o staţiune balneoclimaterică.
Dacă nu ştiaţi, un alt proiect al lui Sorin Oprescu, demn de Epoca de Aur de unde-şi trage şi obârşia, este „valorificarea potenţialului geotermal din subsolul oraşului“. Cineva i-a şoptit pesemne că prin anii ’70-’80 administraţia comunistă a oraşului Bucureşti, probabil în ambiţia paranoidă de a concura cu Budapesta băilor turceşti, a forat, fără suces, la Otopeni şi în Piaţa Scânteii. Existenţa izvoarelor geotermale n-a fost validată ştiinţific, ceea ce nu-l împiedică pe candidatul Oprescu să resusciteze ideile grandomane ale regimului Ceauşescu. De altfel, întregul său program este de inspiraţie comunistă, atât în limbaj, cât şi în spirit, un amestec de propagandă şi planuri fantasmagorice. Numai că nimeni nu-i poate cere candidatului Sorin Oprescu detalii în privinţa planului de implicare a pensionarilor în activităţi de voluntariat ca ghizi turistici sau asupra „complexului de măsuri“ pentru fluidizarea traficului, în absenţa acestuia.
Alegătorii percep acuzaţiile şi atacurile la Sorin Oprescu ca o confirmare a convingerii lor că Doctorul e bun şi că e victima partidelor. Vor ignora orice dovadă care să le contrazică opinia favorabilă candidatului, chiar dacă aceasta vine de la şeful statului, Traian Băsescu. Paradoxal, dar se află chiar în situaţia lui Băsescu: atacurile îl întăresc. Sorin Oprescu nu poate fi decredibilizat decât de propria-i superficialitate. Face alergie la întrebare „cum“? Chestionat asupra soluţiilor, o dă în batjocură balcanică: „Pă cuvântul meu c-o fac în doi ani“ , „Pă cuvântul meu că sap pe lângă metrou şi-i zic Sorin Oprescu“. Miştoul poate ţine o dată, de două ori, dar nu la nesfârşit. Ştie şi Sorin Oprescu, care nu se expune mediatic şi-şi întreţine la cote mult prea ridicate popularitatea şi procentele, cu un singur mesaj politic: nu am stăpân şi sunt victima partidelor. Candidatura ca independent a lui Sorin Oprescu este o farsă pe cale să se transforme într-un horror, ca o povestire cu final neaşteptat.
Aş ţine un pariu că nu-l vom mai vedea într-o confruntare televizată înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor pentru funcţia de primar general.