Norica Nicolai are în comun cu liberalismul tot atât cât are o ceapă degerată cu un pelican creţ. Cocoţată în fruntea listei PNL pentru că noul lider al partidului, Crin Antonescu, îi era dator cu o funcţie publică după ce-a pierdut alegerile parlamentare, Norica Nicolai a făcut, în această campanie electorală, declaraţii ce o plasează, mai degrabă între CV Tudor şi Gigi Becali. Întrebată zilele trecute de „Business Standard” ce ofertă electorală are pentru mediul de afaceri, Nicolai a rostit un cuvânt pe care niciun liberal adevărat nu l-ar putea pronunţa fără o grimasă de ostilitate: naţionalizare. Potrivit acestui cotidian, capul de listă liberal crede că ideea naţionalizării companiilor este salutară pe timp de criză, pentru că “firmele multinaţionale repatriază profitul şi generează consecinţe economice grave, în special creşterea şomajului”. Până şi liberalii români, mai tulburi doctrinar, susţin proprietatea privată, considerând că statul este cel mai prost administrator.

Nu este prima dată când Norica Nicolai încurcă baricada ideologică. În urmă cu câteva luni, ea aproba teoria lui Ion Iliescu conform căreia criza economică în desfăşurare este, de fapt, una a sistemului capitalist. Dar nici fostul preşedinte al României, postcomunistul Ion Iliescu, n-ar fi îndrăznit să facă o declaraţie atât de tranşantă, chiar dacă ar fi crezut că naţionalizarea e singura soluţie împotriva şomajului. Iar pentru HotNews răspundea la o întrebare despre căsătoriile între persoanele de acelaşi sex amestecând credinţa creştină cu o distopie hollywoodiană de serie B. “Uitându-mă la ea (fiica ei – n.a.) şi gândindu-mă la părinţii mei, îmi dau seama că, oricât de tolerantă aş fi, resping tot ceea ce este împotriva firii umane, tot ceea ce aduce atingere demnităţii umane, tot ceea ce este fals, sintetic şi imoral”, a comentat Norica Nicolai, în spiritul Noii Drepte şi în contradicţie cu colega ei de listă Adina Vălean, favorabilă parteneriatelor civile între persoanele de acelaşi sex.

Apărată de Vadim Tudor şi Nicolae Văcăroiu atunci când şi-a lăsat nepoata să voteze în Senatul României, susţinută public pentru funcţia de ministru al justiţiei de Ion Iliescu şi Adrian Năstase, deşi mapa ei profesională demonstra că a fost un procuror care a ignorat deliberat legea acuzând un nevinovat, partener în tentativa unor parlamentari de a desfiinţa Departamentul Naţional Anticorupţie şi a serviciilor secrete la modificarea legii siguranţei naţionale, Norica Nicolai a beneficiat întotdeauna de clemenţa colegilor de partid. Nici declaraţia din „Business Standard” nu a fost sancţionată de conducerea liberală, pusă, probabil, într-o situaţie delicată în faţa familiei liberale europene. Nu-i de mirare: preşedintele PNL Crin Antonescu a sărit să o critice, în termeni misogini, pe juna Elena Băsescu pentru că a susţinut decriminalizarea consumului de droguri uşoare.

Norica Nicolai va merge în Parlamentul European în urma votului de ieri şi va sta alături de liberalii care consideră naţionalizările şi protecţionismul mari greşeli economice şi se pronunţă împotriva discriminărilor pe criterii de rasă, sex, etnie, religie, orientare sexuală. Indecvarea ei cu grupul ALDE este totală. În fruntea listei ar fi trebuit să stea, dacă nu ar fi fost micile deconturi de partid, Renate Weber, europarlamentar care a făcut, prin declaraţii şi acţiuni, dovada că este un liberal pursânge şi că înscrierea în PNL n-a fost doar din antipatie faţă de Traian Băsescu. Locul Noricăi Nicolai era mai degrabă pe lista PRM.

Citind revista presei din România, liderul liberalilor din Parlamentul European, Graham Watson, trebuie să se fi îngrozit de concepţiile noii sale colege din România.