Ioana Lupea: "Noua putere recupereaza incet, dar sigur teritoriile pierdute in ultimii doi ani, in fata reformei. Evolutia portocalie e aproape un vis".

Limbile ceasurilor de la parlament si guvern s-au plictisit pesemne sa se deplaseze tot inainte. Pana acum disciplinate, urmarindu-se cuminti unul pe celalalt, fara drame si fara revolutii, au luat-o inapoi, in salturi indraznete.

Un an: revenirea asupra regimului de incompatibilitati pentru directorii de spitale,  o piatra de incercare a reformei sistemului. Si reinfiintarea duty-free-urilor terestre, mici paradisuri ale evaziunii fiscale cu heruvimi liberali si serafimi social-democrati.

Opt ani: dezincriminarea unor infractiuni bancare scoate din raza de actiune a justitiei devalizarile de banci din anii ‘90. 12 ani: acordarea de facilitati bonus pentru chiriasii din casele nationalizate. Ceasurile puterii au luat-o in sens invers, realitatea romaneasca revine in matricea postcomunista.

Intr-una dintre ultimele sale postari pe Hotnews, Doc, un blogger politic respectat de intreaga comunitate, numeste fenomenul amnezie constatand ca, dupa ruptura de PD, PNL sufera de „pierderi masive de memorie”: „Nu avem cabinetul Tariceanu II, ci chiar Tariceanu II, o noua versiune a omului politic -  a lui si a colegilor lui de partid”.

Ofera exemplul lui Adrian Cioroianu, unul dintre initiatorii Legii lustratiei, astazi un vrednic ucenic intr-ale politicii externe al marelui instalator de „fire rosii” Ion Iliescu. Si pe al liberalului Puiu Hasotti, care propunea desfiintarea  „Institutului Revolutiei romane din 1989”, creat de Ion Iliescu pentru propria legitimare politica de copil al Revolutiei. 

Explicatia lui Hasotti la retragerea, dupa doi ani, a initiativei? Nu doreste sa-l sicaneze pe fostul presedinte. De altfel, asupra Legii lustratiei, initiata de liberali, s-a pogorat tacerea si sfantul dezinteres: pentru PNL,  Ion Iliescu, comunist de frunte, conducator politic al Securitatii, autor moral al mineriadelor, a devenit un politician frecventabil.

Liberalii au uitat nu numai propriile initiative, declaratii si decizii, ci mai ales principiul fundamental ca reconcilierea nu este posibila fara aflarea adevarului si realizarea unui minim act de justitie.

Dar cel de-al doilea cabinet Tariceanu si majoretele liberalo-social-democrate din parlament incearca in realitate sa estompeze ceea ce s-a realizat in reforma politica, economica si morala, reliefand si supraestimand o singura infaptuire, cresterea PIB. 

Ingrijoratoare nu este atat pierderea masiva de memorie a celui de-al doilea cabinet Tariceanu, ci efortul de a restabili starea de fapt de dinainte de alegerile din 2004, corectand „erorile” de sistem din ultimii doi ani. 

In aceeasi logica, liberalii impreuna cu social-democratii ar putea consimti la suprimarea cotei unice, cum a prezis democratul Vasile Blaga, la abolirea DNA, a  legilor justitiei si a normelor privind conflictul de interese si a  declaratiilor de avere ale politicienilor.

In curand, „evolutia portocalie” ne va parea si noua visul unui amnezic. In normalitatea noastra, Ion Iliescu conduce, iar baronii locali si oligarhii impart resursele. Noua putere recupereaza incet, dar sigur teritoriile pierdute.