FLORIAN BICHIR: "Am avut ocazia, datorită unui prieten drag, să vizitez Bruxelles, noua capitală a Europei, pentru a treia oară în viaţă."
De data aceasta nu m-au mai impresionat clădirile şi nici nu m-am dus la shopping. Pur şi simplu am vrut să văd cu ochii mei şi să înţeleg cum lucrează organismele europene. Care sunt mecanismele, cum se face un lobby, care sunt procedurile. Asta pentru că, în pofida unora - culmea, chiar ziarişti sau politologi -, ceea ce se întâmplă în capitala Belgiei ne interesează în mod direct. Continui să cred că intrarea României în Uniunea Europeană este pentru români un eveniment istoric de aceeaşi importanţă cu Unirea Principatelor şi înfăptuirea României Mari. Oricât ar nega unii, acesta-i cursul istoriei: România a intrat într-o etapă de dezvoltare postnaţională, iar Înalta Poartă s-a mutat la Bruxelles.
Am plecat cu o idee preconcepută, ca a mai tuturor jurnaliştilor: europarlamentarii români stau şi freacă ţiparul, pe bani buni, devenind nişte navetişti de lux. După trei zile, mi-am dat seama că treaba nu este chiar aşa şi sunt nevoit să-i dau dreptate lui Ioan Mircea Paşcu că, la Bruxelles, ei se află în prima linie a interesului naţional. Mai pe româneşte spus, dacă nu eşti atent sau nu ştii cum să te învârţi prin comisii, documente, acte şi toată birocraţia europeană, te trezeşti cu cine ştie ce rezoluţie. Cine crede că în capitala Europei nu există interese geostrategice se înşală amar. Germanii merg mână în mână cu ungurii şi austriecii, pe undeva refăcând Imperiul Austro-Ungar, Franţa şi Italia sunt atente la Mediterana etc.
Până acum, ai noştri au făcut treabă bună, e drept mai puţin vizibilă la Bucureşti. Titus Corlăţean este prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European, o funcţie nu importantă, ci foarte importantă. El a reuşit să stopeze prostia cu „limba moldovenească“, iar tot datorită atenţiei sale nu ne-am trezit cu un document unde România putea fi acuzată de probleme teritoriale cu Ucraina. Recte, într-un proces internaţional, pe baza unui astfel de document, Kievul avea câştig sută la sută. De departe, Titus Corlăţean este cel mai vizibil şi competent europarlamentar român, împreună cu Adrian Severin. Ieri, de exemplu, Titus a primit răspuns din partea Comisiei Europene la întrebarea scrisă adresată, în luna mai 2008, cu privire la modificarea legislaţiei electorale din Republica Moldova. Comisia Europeană a răspuns că împărtăşeşte îngrijorarea lui Corlăţean privind modul în care sunt pregătite, de către puterea comunistă de la Chişinău, alegerile parlamentare din 2009. Acest semnal de alarmă este extrem de important mai ales când este lansat de la Bruxelles! Iată că ne putem urmări interesele, dacă ştim cum să o facem!
Nu doar Corlăţean, ci şi alţii fac treabă. Victor Boştinaru e membru în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European şi datorită lui taxa auto a început să fie pricepută astfel de executivul de pe Dâmboviţa. Cu mici excepţii, din care face parte şi Laszlo Tökes, europarlamentarii români au început să facă politică naţională. Frontul interesului naţional s-a mutat la Bruxelles!
Recomandările noastre
