E oficial! Infarctul în timpul unei partide de amor, în cursul unei deplasări de serviciu, accident de muncă

Un tribunal francez a hotărât că infarctul fatal în timpul unei partide de amor, în cursul unei deplasări de serviciu, este accident de muncă

Decizia Curții de Apel din Paris, bizară pentru mulți, a survenit după un caz aparte al unui tehnician francez. Aflat într-o deplasare de serviciu în nord-vestul Franței, a murit în timpul unei partide de amor cu o femeie necunoscută. Firma de construcții TSO, angajatorul bărbatului, a motivat că nu poate fi culpabil pentru moartea tehnicianului, dat fiind că incidentul s-a produs în afara orelor de program și în altă cameră decât cea rezervată pentru el la hotel.

La audiere, care a avut loc la Meaux, est de Paris, TDO a spus Curții că decesul a survenit în vreme ce ”angajatul își întrerupsese cu bună știință călătoria de serviciu pentru un interes personal independent de munca sa” și că ”era în timpul unei relații adultere cu o persoană total străină”. Din acestt motiv, cauza morții ”nu poate fi atribuită muncii sale, ci actului carnal cu o persoană total străină”. Cu toate acestea, după ce litigiul dintre TSO și serviciile sociale a fost înfățișat magistraților de la Curtea de Apel din Paris, decizia a fost dată împotriva companiei, sub motiv că moartea bărbatului a fost asimilată cu un accident de muncă.

„Legea franceză (articolul L411-1 din codul securității sociale) stipulează că un accident de muncă este un accident care survine în timpul lucrului”, a spus un purtător de cuvânt al Curții, pentru Euronews. Oficialul a adăugat că, în acest context, munca se referă la timpul curent de lucru la locul de muncă obișnuit ori la timpul în care angajatorul este într-o călătorie de serviciu pentru angajator.

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

”În acest caz special, angajatul era în deplasare în interesul serviciului, care include timpul de lucru alocat călătoriei (timpul de deplasare, timpul de muncă în timpul zilei, timpul de odihnă în timpul deplasării). Aceasta acoperă și perioada nopții în care este plecat de acasă. Pe durata întregii deplasări de serviciu, el rămâne sub autoritatea angajatorului până se demonstrează că s-a întrerupt pentru o activitate care nu poate fi considerată parte a vieții zilnice”, se arată în hotărârea judecătorească.