Justitie
Dumitru Andreșoi, acuzat de fraudă cu fonduri europene. EPPO a folosit un agent sub acoperire
Dumitru Andreșoi. Sursă foto: Captură video Youtube
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
„Regele ciobanilor”, Dumitru Andreșoi, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului European (EPPO) pentru fraudarea fondurilor europene, prejudiciul estimat depășind 11 milioane de lei și de tentativă de fraudare a altor opt milioane de lei. Potrivit dosarului aflat pe masa instanței, „rezultă fără echivoc că inculpatul era persoana care coordona întreaga activitate de obținere a documentelor necesare cererilor unice de plată”, susțin judecătorii EPPO.
Procurorii EPPO s-au folosit de un agent secret
Potrivit datelor din ancheta desfășurată de Parchetul European (EPPO), Dumitru Andreșoi ar fi conceput un mecanism complex de fraudare prin intermediul unor firme controlate indirect, utilizând numele părinților săi vârstnici și al fiicei sale, pentru a masca adevărata sursă a deciziilor și a fondurilor. Procurorii susțin că acesta ar fi avut un rol de coordonator principal, fiind cel care superviza obținerea documentelor necesare, procesul de digitizare și depunerea cererilor unice de plată către APIA.
Un element inedit al anchetei îl reprezintă folosirea unui colaborator sub acoperire, cu numele de cod „Mioara Pădure”, infiltrat pentru a monitoriza activitățile „regelui ciobanilor” și a obține probe decisive. Sursele din dosar menționează că interceptările și măsurile de supraveghere tehnică au confirmat că Andreșoi continua să controleze operațiunile din umbră, chiar și după declanșarea verificărilor APIA Hunedoara, în martie 2024, când dosarele cererilor de plată fuseseră deja ridicate de anchetatori.
Dumitru Andreșoi. Sursă foto: Captură video Youtube
Dumitru Andreșoi, discuții cu agentul secret al EPPO
Într-o convorbire interceptată de procurorii EPPO la începutul lunii aprilie 2024, Dumitru Andreșoi, vizibil iritat de anchetele în curs, spunea: „Pe mine nu mă reclamă toţi nebunii? Şi D.N.A.-ul, şi ăla European şi toate. Mă verifică toate. Ăsta European, ăla..., ăsta de..., E.P.P.O. ăia, toţi mă.” Discuția, purtată cu colaboratoarea sub acoperire „Mioara”, arată că „regele ciobanilor” era conștient de amploarea investigațiilor și încerca să minimalizeze riscurile. Tot atunci, el i-a cerut femeii să renunțe la solicitarea de subvenții pentru terenurile digitizate anterior în mod fraudulos, menționând că se va concentra doar pe suprafețele din județele Hunedoara și Brașov, unde exploata terenuri concesionate de la Agenția Domeniilor Statului.
Câteva zile mai târziu, în urma unei vizite efectuate la APIA Hunedoara de către mandatara părinților săi, Mariana Drăgănescu, Andreșoi a discutat din nou cu „Mioara Pădure”, semnalând o posibilă „reconfigurare” a schemei de obținere a fondurilor europene. În această conversație, interceptată tot de EPPO, el lăsa de înțeles că intenționează să reducă aria operațiunilor, concentrându-se exclusiv pe terenurile deținute legal, o strategie menită să atenueze presiunea anchetei și să limiteze expunerea penală.
”Pădure Mioara: Am fost la Deva, am semnat păntru Saveta.
Andreșoi Dumitru: Așe ...
Pădure Mioara: Am semnat păntru Agra hârtiile alea în alb. Da’ sper că nu-i problemă că le-am semnat în alb, nu?
Andreșoi Dumitru: Iee, alea. Da, da, da. Că nu ... Acolo rămâne numa’ pentru ... ce-avem pe Brașov. Știi?
Pădure Mioara: Da.
Andreșoi Dumitru: Restu’ nu mai. Nimic.”, au discutat cei doi interlocutori.
Cum reușea să fraudeze statul
Într-o altă conversație interceptată de anchetatori, purtată la începutul lunii iulie 2024 cu Ileana Homorodean, Dumitru Andreșoi a reluat aceleași justificări, încercând să minimalizeze proporțiile controalelor efectuate asupra terenurilor pentru care solicitase subvenții. ”Andreșoi Dumitru: Da’ Doamne iartă-mă! Doară ... Cred că-n fiecare an am fost la control, dățâ-i ... Doamne iartă-mă! De asta nici n-am mai vrut. Și-acuma, nu mai vreau nimic! Nu mai vreau! Nu mai. Țânem aicea, în zona noastră, unde le putem supraveghe ca lumea și gata.”, spunea acesta, părând să accepte ideea restrângerii activității la un nivel mai ușor de gestionat.
Conform datelor reținute de procurorii EPPO, schimbarea de atitudine a venit pe fondul conștientizării faptului că perioada anterioară, în care Andreșoi ar fi obținut ilegal fonduri europene și naționale, este acum investigată. În consecință, în anul 2024, inculpatul a cerut ca pentru societatea AGRA TRANSILVANIA S.R.L. să fie incluse în cererea unică de plată doar parcelele situate în UAT Cața, județul Brașov — unde există un contract de închiriere legal cu Administrația Domeniilor Statului și o exploatație zootehnică funcțională. Astfel, suprafața totală declarată s-a redus la 748,99 hectare, semnificativ mai mică decât cele 1.772,52 hectare pentru care fusese solicitat sprijinul financiar în 2023.
S-a oprit când a aflat de anchetă
În cazul cererii unice de plată depuse pe numele fermierei Andreșoi Saveta, anchetatorii au constatat o reducere drastică a suprafețelor declarate. Dacă în anul 2023 fuseseră solicitate subvenții pentru 325,85 hectare, în 2024 figurația s-a restrâns la doar 4 parcele, totalizând 34,89 hectare, toate situate în UAT Orăștioara de Sus. Procurorii subliniază că această schimbare majoră confirmă faptul că documentațiile anterioare erau completate tehnic de angajați, însă „la instigarea, în folosul și sub coordonarea inculpatului Andreșoi Dumitru”.
În contextul în care a aflat de ancheta declanșată de Parchetul European, fermierul ar fi decis să renunțe la terenurile digitizate fraudulos, declarând doar parcelele exploatate efectiv: „Restu’ nu mai. Nimic.”, „nu mai vreau nimic! Nu mai vreau! Nu mai. Țânem aicea, în zona noastră, unde le putem supraveghe ca lumea și gata.”
Reacția lui Andreșoi la momentul aflării despre investigație este descrisă de anchetatori drept revelatoare pentru nivelul de conștientizare al inculpatului privind ilegalitățile comise anterior.
Procurorii notează că acesta era pe deplin conștient de modul fraudulos în care fuseseră digitizate terenurile până în 2023 și de faptul că o parte dintre subvențiile primite nu i se cuveneau. Decizia de a reduce drastic suprafețele declarate și de a reveni la exploatarea reală a terenurilor ar fi fost, în opinia anchetei, o încercare tardivă de a limita consecințele penale ale acțiunilor sale.
Dumitru Andreșoi va fi judecat pentru instigare
Ancheta Parchetului European arată că reducerea masivă a suprafețelor declarate pe numele Andreșoi Saveta nu a fost întâmplătoare, ci o consecință directă a faptului că inculpatul Andreșoi Dumitru a devenit conștient că mecanismul de fraudare risca să fie descoperit. În 2024, acesta ar fi dispus depunerea unei cereri de plată strict pentru terenurile exploatate efectiv, renunțând la parcelele digitizate artificial în anii anteriori.
În motivarea anchetei se precizează că documentațiile anterioare erau completate „la instigarea, în folosul și sub coordonarea inculpatului”, care, odată informat despre investigația EPPO, a decis să declare doar terenurile reale. După cum singur recunoștea, „Restu’ nu mai. Nimic.”, „nu mai vreau nimic! Nu mai vreau! Nu mai. Țânem aicea, în zona noastră, unde le putem supraveghe ca lumea și gata.”
Această schimbare bruscă de strategie, susțin procurorii, demonstrează că Andreșoi era pe deplin conștient de caracterul fraudulos al cererilor anterioare și de faptul că o parte dintre subvențiile încasate proveneau ilegal.
Reacțiile sale din interceptări, dar și reducerea suprafeței declarate de la 325,85 ha la 34,89 ha, indică o tentativă de minimalizare a prejudiciului și de recalibrare a activității pentru a părea conformă cu legislația europeană. În realitate, spun anchetatorii, decizia de a „curăța” declarațiile a fost luată doar după ce inculpatul a aflat că EPPO demarase verificări extinse asupra cererilor de plată depuse de firmele și rudele sale.
Angajații nu știau ce fac, de fapt
Potrivit procurorilor Parchetului European, în perioada 2018–2023, Dumitru Andreșoi ar fi pus la punct un mecanism elaborat de fraudare a fondurilor europene, folosindu-se de mai multe persoane din anturajul său apropiat. Printre acestea se numără Mariana Drăgănescu, care, potrivit anchetatorilor, „a acționat fără vinovăție”, fiind determinată de inculpat să depună, în numele pretinșilor fermieri Viorel Andreșoi și Saveta Andreșoi, dar și al firmei Agra Transilvania, un număr de șapte cereri unice de plată. Deși aceștia nu aveau calitatea de fermieri activi, în accepțiunea Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, cererile au fost folosite pentru a obține sume considerabile din fonduri europene și bugetul național.
În cadrul acestor documente, angajatele societăților comerciale controlate de Andreșoi ar fi introdus în sistemul IPA Online date false privind parcele de pășune permanentă, deși „fermierii menționați nu aveau drept de utilizare (într-un procent de peste 85%)”. Aceste suprafețe au fost digitizate fictiv, fiind incluse în cererile oficiale, ceea ce, conform anchetei, a conferit un „caracter fals” documentelor. Procurorii susțin că, prin această metodă, inculpatul a obținut pe nedrept 11.223.850,39 lei pentru campaniile din perioada 2018–2021 și a încercat să obțină suplimentar 7.935.825,41 lei pentru anii 2022–2023, sume care însă nu au mai fost plătite.
Mai mult, ancheta evidențiază și o componentă de instigare la fals informatic în formă continuată, Andreșoi fiind acuzat că le-a determinat pe Ileana Homorodean, Carmen Mihaela Groza și Oana Cosmina Vlad, toate angajate în firmele sale, „să introducă fără drept în aplicația IPA Online date informatice” privind parcele și blocuri fizice care ar fi fost utilizate de fermierii menționați. Această operațiune s-a derulat consecvent între 2018 și 2023, fiecare campanie agricolă fiind ajustată astfel încât să pară conformă cu regulamentele APIA, deși realitatea din teren demonstra contrariul.
Rezultatul a fost o discrepanță uriașă între terenurile declarate și cele deținute efectiv. Din 13.850,02 hectare solicitate la plată, doar 2.116,7691 hectare (14,3%) se aflau efectiv în perimetrul arendat sau concesionat legal, în timp ce 11.733,2509 hectare (peste 85%) reprezentau terenuri asupra cărora fermierii nu aveau niciun drept de utilizare. Aceste date, „necorespunzătoare adevărului”, au fost utilizate în cadrul cererilor unice de plată pentru a justifica solicitarea și obținerea de subvenții consistente din fonduri europene, susțin anchetatorii EPPO.
