Drumul care impunge cerul

Arhiva
10 septembrie 2007, 03:00

Transfagarasanul, construit cu jertfa a zeci de oameni, este soseaua din Romania care se afla la cea mai mare altitudine, urcand la peste 2.000 de metri.

Transfagarasanul uneste Muntenia de Ardeal si leaga, printr-o minune de sosea, regatenii iuti de ardelenii molcomi. Sunt putini romanii care nu au trecut Transfagarasanul, cea mai inalta si mai spectaculoasa sosea din tara, construita intre 1970 si 1974.

Altitudinea maxima de pe traseu este de 2.042 metri, in Caldarea glaciara Balea. Panglica de asfalt serpuieste printre munti, urca si coboara oferindu-le celor care se incumeta pe aici senzatii de neuitat.

Prin constructia soselei se voia crearea unei noi legaturi rutiere de comunicatii intre partea de sud a tarii si Podisul Transilvaniei; deschiderea bazinelor forestiere din acest masiv; folosirea mai rationala a pasunilor alpine; realizarea unui centru turistic montan, in zona lacului Balea, unde sporturile de iarna se practica sapte luni pe an.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Ne puteți urmări și pe Google News

Sunt forumuri nenumarate pe care se discuta despre Transfagarasan. Daca sunt si unii care aduc obiectii de ordin administrativ traseului, in ceea ce priveste frumusetea peisajului, parerea este unanima. Transfagarasanul este de o frumusete salbatica, iar atunci cand treci pe el te simti mai aproape de cer.

Senzatii tari Dinspre judetul Arges, soseaua porneste din Arefu, cea mai intinsa comuna argeseana, care se invecineaza cu Sibiul, si se termina in comuna Cartisoara, din Sibiu.

La inceput, urci incet, in curbe largi, care pun la incercare masinile. Te afli la poalele muntilor, peisajul pare infricosator, iar muntii parca te apasa. Dupa cativa kilometri, soseaua se avanta brusc spre varfuri, pantele devin mai amenintatoare, iar piscurile se intrezaresc printre brazi.

Zapada care acopera muntele trei sferturi din an se vede de la barajul Vidraru, aflat aproape de intrarea pe Transfagarasan. Turistii mai grabiti sau mai tematori se opresc aici sau merg putin mai sus, inca 20 de kilometri, pana la cabana Valea cu Pesti.

Cine vrea sa vada muntii Fagaras in adevarata lor splendoare trebuie sa urce insa pana in varf. Senzatia pe care o vor incerca nu o vor uita niciodata, asa spun toti cei care au „facut” Transfagarasanul macar o data-n viata.

„Metroul muntilor”

Dodica Dobrin este o vedeta pentru nordul Argesului. In comuna sa natala, Arefu, nu e om care sa nu-l stie, iar faima lui s-a dus pana la Bucuresti. Are 78 de ani si are energie de parca ar fi implinit 45.

Batranul stie toate povestile muntilor pe care i-a batut cu piciorul, iar despre Transfagarasan ar putea vorbi ore-n sir. De altfel, a publicat si un volum intitulat „Legende din satul soarelui - Locuitorii din imparatia norilor”.

Nea Dodica, asa cum ii spun satenii, scrie despre oamenii muntelui, despre cei care au lucrat la constructia soselei, acest „metrou al muntilor”, cum il numeste el.

„Cand eram copil, nu se putea trece peste munti nici cu calul. Erau portiuni de drum unde calul se poticnea si cadea in hau. Se spune ca Nicolae Ceausescu a trecut pe-aici si a dormit la grajdul lui Bulearca, atunci cand nu era presedinte. De atunci a hotarat sa taie muntii”, sustine batranul.

Omul a avut o mare pasiune, fotografia, si asa a ajuns sa fie singurul fotograf care a pozat lucrarile la Transfagarasan. „M-a verificat colonelul de Securitate Manole. Eram singurul autorizat sa fac fotografii. Au murit multi acolo. Se intampla foarte des sa fac poze la soldatii si la minerii care lucrau, iar cand ma duceam sa le duc pozele, ei nu mai erau, murisera”, mai spune batranul.

„Se tineau de mana sa nu-i ia vantul”

Toti batranii satelor din apropierea Transfagarasanului vorbesc si azi, cu ocazia construirii soselei, despre jertfele care i-au fost aduse muntelui.

„Cred ca au murit sute de oameni. Cadeau bietii soldati in prapastie si cu greu mai erau scosi la suprafata”, spune Gheorghe Buzoiu, din Corbeni. Are 76 de ani si toata viata a fost cioban.

„Ne duceam la munte, cu oile, si vedeam ce se lucra, cum puscau muntii. Cine nu fugea era mort. Multi au murit, dar au facut ceva care ramane, astia d-acu’ nu mai pot sa faca asa ceva”, zice fostul cioban.

Dodica Dobrin povesteste in cartea sa cum lucrau minerii, iar mos Gheorghe confirma: „Se tineau de mana, 20-30 de insi, ca sa nu-i ia vantul si sa cada in hau. Cand cadea unul, il tineau ceilalti”.

O multime de alte intamplari din perioada santierului se povestesc si acum prin zona. Una dintre ele se refera la calugarul Nectarie, care a vrut sa vina de la Sibiu la Arges, la o biserica, si o avalansa l-a prins aproape de Balea Lac.

„Parintele era cu un Trabant. S-a adapostit sub copertina de la Capra. A lasat masina acolo si el s-a aruncat pe zapada. A scapat cu viata, dar Trabantul l-a scos dupa sase luni”, spune Dodica Dobrin.

Argument

Varietate peisagistica

Nicolae Lazar este profesor de geografie la Colegiul National „Vlaicu Voda” din Curtea de Arges. „Transfagarasanul este o minune pentru ca e soseaua circulabila aflata la cea mai mare altitudine din tara. Ofera si relief alpin, si vegetatie alpina, si relief glaciar. Si leaga doua zone cu legaturi istorice. Daca va fi declarat minune a Romaniei, poate nu se va mai construi atat de mult, iar muntii Fagaras vor ajunge un adevarat parc national”, este de parere acesta.

Pledoarie

„Cati oameni au realizat asa ceva?” Teo Trandafir, vedeta postului TV Romantica, este pitesteanca si este mandra de Transfagarasan. Chiar daca nu a mai fost de ceva vreme pe celebra sosea, se simte impresionata, si azi, de ea.

„Mi se parea absolut imposibil ca oamenii sa fi putut sa realizeze asa ceva. Ma gandesc la efortul fizic si intelectual. Eram mica, cu parintii la munte, ma gandeam si il intrebam pe tata cati oameni au lucrat la Transfagarasan? Am ramas cu chestia asta, ma gandesc cati oameni trebuie sa fi lucrat cu bratul si cu mintea la o asa minune?”, spune Teo Trandafir.

Fisa tehnica

Cel mai lung tunel din tara

Dimensiuni - 90 de kilometri lungime, doua benzi de circulatie. Este o sosea cu foarte multe serpentine. Pe tot parcursul acesteia sunt construite 27 de viaducte si poduri

Unicitate - tunelul Capra-Balea Lac, care strabate muntele Paltinul intre cotele 2.025 si 2.042 metri, este cel mai lung din tara: are o lungime de 887 metri. Galeria are 4,40 metri inaltime, iar aerisirea se face natural, datorita curentilor puternici de aer ce-o strabat. Notorietate - este trecut in pliantele de prezentare a Romaniei ca fiind cea mai spectaculoasa sosea din tara. Potential - turismul de weekend este foarte dezvoltat. Este aproape de Bucuresti, la 200 de kilometri, si e mai putin aglomerat ca Valea Prahovei. Cabanele sunt permanent pline, ia rezervarile pentru Sarbatorile de iarna se fac din septembrie. Acces - de la Curtea de Arges pana la intrarea pe Transfagarasan sunt 20 de kilometri, iar de aici incepe urcusul. Soseaua este deschisa din iunie pana in octombrie. Cazare si masa - exista mai multe cabane - Valea cu Pesti, Capra, complexul Piscu Negru, Cabana Balea. Preturile sunt cuprinse intre 100 si 180 de lei pe zi, dar locurile trebuie rezervate cu o saptamana inainte, pentru ca cererea este foarte mare. Semnal GSM - este semnal in reteaua Orange pana la Piscu Negru, si apoi la coborare spre Sibiu, dupa Balea Cascada.

Vox populi

„Privelistea e de vis”

Mihaela Vasilescu, 25 de ani, Curtea de Arges: „Imi place tare mult. Aerul e altfel, totul e altfel aici. Suntem, parca, deasupra tuturor. Privelistea e de vis, nici nu stii cum s-o descrii”.

Cosmin Iliescu, 30 de ani, Capataneni: „E o placere sa fii sofer pe Transfagarasan daca iti place adrenalina. Iti trebuie o masina buna. E foarte frumos, se vede pana departe, iar soseaua parca e un sarpe imens. Cand ninge e periculos, dar la fel de frumos”.

Adrian Constantin, 27 de ani, Zigoneni: „Privelistea muntilor iti taie respiratia. Merg de cate ori pot, pentru ca locuiesc aproape si e pacat sa nu profit de apropierea muntelui. Daca pot, la fiecare sfarsit de saptamana urc aici.”

Topul incepe sa se contureze

Inca o saptamana pentru vot

Campania EVZ „Cele 7 minuni ale Romaniei” intra de maine in faza dezbaterilor. Vom chema experti in turism si personalitati de prim rang din Romania si din strainatate pe care le vom invita sa ne prezinte propriile liste cu minuni si sa vorbeasca despre ele. Asteptam, in continuare, opiniile dumneavoastra pe forumul EVZ.

Puteti vota inca o saptamana. Chiar daca topul celor 7 minuni incepe sa se contureze, situatia ramane deosebit de stransa. Practic, „minunile” de pe locurile 4-15 sunt departajate de cateva sute de voturi (in unele cazuri, diferenta dintre doua minuni alaturate e de mai putin de 15 voturi!). Pozitia in top este influentata atat de frumusetea si de valoarea „minunilor”, cat si de mobilizarea la vot a comunitatilor locale sau a unor inimosi.

Continua si concursul nostru. 7 dintre cei care isi inscriu datele in formularul de concurs de pe www.evz.ro pot castiga un aparat de fotografiat digital oferit de Media Galaxy si un weekend la una dintre cele 7 minuni, oferit de Apsa Travel.