Maria Zamfir vrea să-şi însănătoşească fiul. Drogurile "legale" l-au băgat în comă, i-au furat tinereţea. Acum stă imobilizat în pat şi nu se poate întoarce de pe o parte pe alta decât cu ajutor.
În urmă cu an, Alexandru Zamfir, un tânăr de 20 de ani din Bucureşti, a fugit de acasă cu iubita lui şi au trăit prin canale. "E o fată de la blocuri, mama ei a murit, tatăl s-a mutat la ţară. Are o soră care a scăpat-o din mână. Ea a rămas în continuare în canal, pe acolo îşi duce veacul şi nu ştie nimeni nimic de ea", povesteşte mama lui Alex, Maria Zamfir, despre tânăra cu care s-a înhăitat Alexandru la etnobotanice. L-a găsit cineva pe stradă în stare de inconştienţă şi o lună a stat în comă la spital. Nu poate spune nici acum ce droguri a luat. "Sunt zile în care nu cooperează deloc, nu-l înţeleg. Iar în ultima vreme am observat că nu mai aude bine", spune speriată mama lui Alexandru. Spune doar câteva cuvinte "Acum arată ca o legumă. Azi-noapte nu cred că am pus geană peste geană mai mult de două ore", spune mama lui, extrem de îngrijorată. Articulează cu greu câteva cuvinte: mama, apa şi papa. Se vaită de dureri ca un moş schilodit, iar mama e tot timpul lângă el să-l întoarcă de pe o parte pe alta, să-l învelească sau să-i întindă picioarele care arată ca braţele unui bărbat de greutate normală. Oboseşte foarte repede, după câteva minute de socializare adoarme. Mănâncă orice, însă numai dacă îl hrăneşte maică-sa. Eventual, poate cu greutate să ciugulească. Partea dreaptă e aproape paralizată. "N-are nicio vină că nu se mişcă, las-o în pace", îşi dojeneşte Maria uşor fiul şi-l opreşte să-şi mai muşte una dintre mâini, care nu dă niciun răspuns la comenzi. Droguri cu banii de suc După ce a terminat liceul, Alex a muncit cu taică-su la o firmă de construcţii. "După câteva luni, pentru că nu prea le dădea banii la timp, a zis că-şi caută în altă parte. Nu şi-a găsit. Noi îi mai dădeam bani de suc, el îi dădea pe etnobotanice. A venit cu ea aici, au stat vreo trei săptămâni, iar într-o zi a zis că pleacă. Mă gândeam că glumeşte, dar plecat a fost", povesteşte mama lui. Etnobotanicele i-au uscat corpul şi i-au resetat creierul, se comportă ca un copil de doi ani. "Eu sper să-l fac bine, să se pună picioare şi mă lupt pentru asta", spune cu emoţie Maria Zamfir. "Sunt foarte mulţi copii de aici din cartier (n.r. -Berceni) care iau porcăriile astea, sunt părinţi care se confruntă cu problema asta, dar le e frică să vorbească din cauza unora (n.r. - vânzători de etnobotanice). Ăia pur şi simplu vând moarte pentru aceşti tineri şi n-au niciun fel de resentiment. Eu nu mai am ce pierde. Da, mă prinde pe stradă şi-mi dă una în cap şi dacă mă omoară, automat îl ucid şi pe el pentru că nu va mai avea cine să-l îngrijească", spune mama lui Alexandru. "N-a luat drogul «croco»" "Aceste droguri sunt extrem de periculoase. Cei care le-au vândut au pus parşiv problema, legându-se de faptul că ar vorba de îngrăşăminte pentru plante - «bine, dacă cineva bea benzină şi moare, ar trebui să o scoţi de la vânzare?». Problema e destul de gravă, au murit 21 de persoane într-o singură săptămână din cauza etnobotanicelor", spune Gigel Lazăr, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO). Tot el a mai adăugat şi că, deşi iniţial mama tânărului bănuia că băiatul ar fi consumat "Croco", un drog provenit din Rusia, care în timp pur şi simplu îţi arde carnea şi pielea, de fapt etnobotanicele sunt cele care l-ar fi adus pe Alexandru în starea aceasta extrem de critică.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/ZfkXH8wXqQI?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Mai sunt magazine unde se vând etnobotanice la negru. Au un cod al lor şi când îl spun vânzătorilor." MARIA ZAMFIR, mama unui consumator de etnobotanice STATISTICA DROGURILOR Consumul de etnobotanice, îngrijorător Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) pe anul 2011 arată o "creştere explozivă" a consumului de etnobotanice. Analiza Agenţiei semnalizează consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), comercializate sub numele de "droguri legale" sau "etnobotanice", "la un nivel îngrijorator" şi semnalează, pentru prima oară la nivel naţional, consumul de ketamină şi diversificarea consumului pentru generaţia adultă. "O posibilă explicaţie fiind preţul relativ mult mai mic şi accesibilitatea mult mai mare a acestora", spun reprezentanţii ANA. Apare astfel o schimbare a modelului de consum: scade consumul de heroină şi creşte semnificativ consumul de etnobotanice. Unii dintre vechii consumatori de heroină sau cannabis au primit apoi asistenţă pentru consum de etnobotanice, se mai arată în raportul Agenţiei Antidrog. Cei mai mulţi dintre tinerii care iau etnobotanice au peste 15 ani, dar au fost şi cazuri în care vârsta a fost mai mică. De asemenea, în 35 de judeţe din 41 au existat decese asociate consumului de droguri. Cele mai multe victime sunt bărbaţi care au vârste de peste 20 de ani. Etnobotanicele sunt introduse în România, în principal, prin intermediul societăţilor de curierat rapid, distribuitorii achiziţionându-le la un preţ relativ mic, de aproximativ 2 euro pe gram. Ulterior, ei le vând cu un preţ de până la 22 de euro pe gram. În România au apărut prin 2008 şi, la început, se vindeau pe internet. Citiţi şi:
- "Consumatorul de Crocodil", alungat acasă din spital
- Medicii care l-au tratat pe consumatorul de "croco": "Era consumator de etnobotanice. Solzi și pete verzi, doar la tv"
