Procesul de pace dintre Azerbaidjan şi Armenia s-a reluat sâmbătă la Bruxelles. Rusia, la rândul său, propune organizarea unui summit la Moscova

Regiune populată majoritar de armeni, dar recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah se află în centrul unui conflict teritorial între Baku și Erevan, care a dus la două războaie. Președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Paşinian s-au întâlnit în Belgia pentru noi negocieri privind o soluție durabilă a deceniilor de conflict, sub auspiciile președintelui Consiliului European, Charles Michel, scrie Le Point.

Ministerul armean de Externe a declarat că discuțiile s-au concentrat în special pe "agravarea crizei umanitare din Nagorno-Karabah" și că cele două părți "au convenit să intensifice lucrările menite să rezolve problemele existente". "Discuțiile noastre au fost din nou sincere, oneste și substanțiale", a evidenţiat Charles Michel.

Acesta din urmă i-a încurajat pe cei doi lideri "să ia măsuri curajoase pentru a garanta un progres decisiv și ireversibil pe drumul spre normalizare". "Ca prioritate, violența și retorica dură trebuie să înceteze pentru a crea un mediu propice discuțiilor de pace", a subliniat el.

De altfel, Charles Michel și-a anunțat intenția de a organiza o nouă întâlnire cu Ilham Aliev și Nikol Paşinian la Bruxelles după această vară, precum și o discuție în cinci la începutul lunii octombrie în Granada (sudul Spaniei), cu președintele francez Macron și cancelarul german Olaf Scholz, în marja următorului summit al Comunității Politice Europene.

La începutul lunii mai şi la sfârşitul lunii iunie, Statele Unite au găzduit deja întâlniri la nivelul miniștrilor de Externe din Armenia și Azerbaidjan cu scopul de a găsi o soluționare a conflictului. Miercurea trecută, Washingtonul a cerut restabilirea liberei circulații pe coridorul Lachin, singurul drum care leagă Armenia de enclava Nagorno-Karabah – închisă marți de Azerbaidjan – și a cerut liderilor din Baku și Erevan să-și continue dialogul.

Domnul Paşinian a denunțat, joi, o "blocadă" ilegală a Nagorno-Karabah, iar câteva mii de oameni au manifestat vineri la Stepanakert, principalul oraș al acestei regiuni, cerându-le autorităţilor din Baku să redeschidă această axă.

Implicarea ţărilor occidentale în regiune, în special în UE, este în creștere, în timp ce tradiționalul jandarm din Caucaz, Rusia, blocat în invadarea Ucrainei, pare să-și piardă mijloacele de acțiune.

În toamna anului 2020, Moscova a patronat acordul de încetare a focului la sfârșitul unui război de șase săptămâni care s-a soldat cu înfrângerea forțelor armene, obligate să cedeze teritoriile pe care le controlau de decenii. Rusia s-a angajat să trimită soldați pentru a garanta libera circulație între Armenia și Karabah, dar Erevanul acuză Moscova că a eșuat în această sarcină.

Sâmbătă, în efortul de a recâștiga controlul asupra acestui proces, Kremlinul s-a oferit să găzduiască o întâlnire la nivelul miniștrilor de Externe, sugerând totodată că viitorul tratat de pace ar putea fi semnat la Moscova. Rusia este pregătită "să organizeze o reuniune trilaterală a miniștrilor de Externe la Moscova în viitorul apropiat", a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. De asemenea, Rusia se oferă să găzduiască "un summit Rusia-Azerbaidjan-Armenia pentru a semna tratatul (de pace) relevant atunci când va veni momentul".

Dar, deocamdată, tensiunile au crescut cu încă un nivel. Sâmbătă, Ministerul azer al Apărării a susținut că separatiștii armeni produc "interferențe radio îndreptate către sistemele de navigație GPS ale companiilor aeriene locale și străine" care zboară în Azerbaidjan.

"Aceste incidente reprezintă o amenințare serioasă la adresa siguranței aviației", a spus ministerul într-un comunicat. Potrivit acestei surse, pe 13 iulie, un avion Azerbaïdjan Airlines care zbura către localitatea Fizuli din Nagorno-Karabah a suferit o defecțiune a sistemului GPS din cauza presupuselor interferențe.

Autoritățile separatiste armene au respins aceste acuzații, numindu-le "minciună absolută". De la conflictul din 2020, conexiunile dintre Nagorno-Karabah și Armenia au fost posibile doar printr-o singură axă rutieră, coridorul Lachin.

Aceasta a fost închisă marțea trecută de Azerbaidjan pe motivul unor acte de "contrabandă" comise de filiala armeană a Crucii Roșii, care a reușit totuși să reia evacuările medicale din Nagorno-Karabah, vineri. De câteva luni, Erevanul se teme de o criză umanitară gravă în Nagorno-Karabah, din cauza condițiilor de acces din ce în ce mai dificile. (Traducerea: Rodezia Costea, RADOR)