Din aprilie, o parte dintre medici vor avea venituri oficiale mai mici, iar pacienţii ar putea fi puşi în situaţia să-şi plătească singuri tratamentele şi anumite investigaţii.

În sănătate, criza va veni din luna aprilie, când bugetul repartizat pentru acest an intră în vigoare. Fondurile vor fi mai mici în medicina de familie (-15%), dar şi în spitale (-12%), doar pentru medicamente bugetul repartizat fiind puţin mai mare (+5%).

Sunt stomatologi care povestesc că au deja pacienţi care îşi amână lucrările dentare complexe temându-se că vor fi disponi bilizaţi, în timp ce directori de spitale estimează că vor fi obligaţi să taie din bugetele pentru investiţii sau medicamente. Noul preşedinte al Casei Naţio nale de Asigurări de Sănătate, Irinel Popescu, speră ca diminuarea bugetului să nu ducă şi la o mortalitate mai mare a pacienţilor.

15% mai mici în medicina primară

În primul trimestru din acest an, bugetul repartizat în sistemul public de sănătate a fost similar celui de anul trecut. Din aprilie, însă, intră în vigoare noul buget care va aduce diminuări importante de venituri în reţeaua de bază care se ocupă de sănătatea românilor: medicina de familie şi spitalele.

„Doctorii de familie sunt dependenţi de stat. Iniţial, se anunţa că vom primi cu 40% mai puţin faţă de anul trecut, ulterior s-a revenit şi s-a spus că diminuarea este de doar 15%. În termeni reali, vom avea un venit cu 20-30% mai mic. Nu pot să reduc din cheltuielile pe care le am”, comen tează medicul de familie Călin Ciubotaru, din Capitală, care crede că investiţiile vor fi serios afectate. Doctorul Aurelia Constantin spu ne că nu a simţit încă vreun efect al crizei, însă de la 1 aprilie se aşteaptă la o diminuare a venitului cu 15%.

„Oamenii nu vin şi probabil nu vor veni în număr mai mic la medic, pentru că atunci când e sărăcie, e şi boală. Veniturile doctorilor vor scădea însă semnificativ”, co mentează medicul, care deţine un cabinet în zona Piaţa Domenii din Capitală.

Spitalele sunt deocamdată pe linia de plutire, însă aceeaşi lună aprilie va aduce schimbări neplăcute mai ales pentru pacienţi. Managerii de spitale spun că, într-o situaţie de criză, vor fi nevoiţi să mai taie din investiţiile în aparatură, să nu mai facă atât de multe reparaţii ori recondiţionări ale saloanelor. Următorul segment de la care se taie, în cazul unui buget redus, sunt medicamentele şi materialele sanitare. „Din salarii nu putem tăia, ele trebuie plătite, în condiţiile în care situaţia şi aşa este proastă. Doar sporurile ar putea fi scoase de pe listă”, spunet Anca Buliman, managerul Spitalului „Bagdasar Arseni”, din Bucureşti.

Analize şi investigaţii contra cost

Deşi bugetul spitalelor va fi cu 12% mai mic decât anul trecut, după cum arată date furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, managerii susţin că „nu este un capăt de ţară” şi că vor reuşi să se menţină „pe linia de plutire”. Mulţi se bazează şi pe veniturile care vor veni de la primărie, odată cu subordonarea faţă de aceasta.

„Luăm în calcul şi bugetul de la primărie şi atunci nu cred că vom intra într-o criză”, spune managerul Bogdan Pascu, de la Spitalul „Sf. Luca”, din Bucureşti. Şi managerul Vlad Ştefan, de la Spitalul Cantacuzino, din Bucureşti, îşi pune nădejdea în fondu rile de la primărie. „Vom fi degre vaţi de banii plătiţi pe utilităţi, vom mai realiza şi venituri proprii, luând bani pe anumite analize şi investigaţii. Singurul aspect pe care l-am stabilit cu sindicatele, având în vedere criza, se referă la plata celui de-al 13-lea salariu. Pe acesta nu-l vom mai putea acorda”, precizează managerul Vlad Ştefan. Noul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, medicul Irinel Popescu, speră însă ca acest buget mai mic decât în 2008 să nu se traducă şi într-o mortalitate mult mai mare a pacienţilor.

„Am lucrat în spital şi am susţinut, în ultimii ani, că segmentul cel mai neglijat au fost spitalele. Bugetul lor nu asigură tot ce trebuie unui bolnav, dacă ajungem la costurile reale ale afecţiunilor. Ceea ce au semnalat de multe ori pacienţii - că sunt obligaţi să-şi cumpere singuri medicamentele - este o realitate care reflectă gradul de sub fi nanţare ce caracterizează acest domeniu şi forţa economică re dusă a comu nităţii româneşti”, ne-a declarat medicul Irinel Popescu, preşedinte CNAS.

STOMATOLOGIE Operaţiile costisitoare sunt amânate

Medicii stomatologi susţin că deocamdată nu au observat o scădere a numărului de pacienţi, dar că au început să apară cazuri în care aceştia solicită amânarea lucrărilor complexe.

„Am avut un pacient care nu vrea să-şi refacă o lucrare protetică destul de costisitoare, solicitând amânarea intervenţiei de amploare pentru sfârşitul anului. Cred că acest tip de pacienţi sunt într-o perioadă de aşteptare şi doresc să păstreze economiile pentru perioade mai dificile. Aceste cazuri sunt izolate, dar pot prevesti o situaţie mai grea în următoarele luni”, afirmă Bogdan Bader, chirurg principal buco-maxilofacial.

Şi stomatologul Iuliana Aldea, care are un cabinet în cartierul Militari din Capitală, spune că, spre deosebire de anii trecuţi, mulţi pacienţi întreabă care este preţul înainte de a-şi începe o lucrare dentară şi se preocupă mai puţin de calitatea serviciilor.

„Este încă devreme să estimăm efectele crizei în stomatologie pentru că ianuarie este o lună mai slabă, în general, românii având de plătit facturi mari la întreţinere”, mai comentează Iuliana Aldea. ESTIMĂRI DIFICILE

Mai puţine intervenţii estetice

Primele două luni ale anului le-au tăiat din entuziasm celor care apelează la operaţii estetice. „Există o reducere a numărului de pacienţi care sunt afectaţi de criză şi nu-şi mai permit să investească în propria imagine atâta timp cât nu le merg afacerile. Nu se pot face estimări la început de an, de regulă, în această perioadă avem mai puţini pacienţi. Anul trecut în ianuarie nu am avut deloc ope ra ţii”, spune chirurgul estetician Marek Vâlcu.

ONG

Sponsorizări în scădere pentru fundaţii

Extrem de afectate de criză sunt însă fundaţiile.

„Până acum, companiile păreau mai dispuse să sponsorizeze. Numărul sponsorilor locali şi internaţionali a scăzut cu 50% anul acesta. Avem şase salariaţi, din care patru sunt cu jumătate de normă. Dacă nu vom avea bani pentru ei, ar trebui să renunţăm la serviciile lor, ceea ce nu ne-ar ajuta deloc”, afirmă Olga Rodica Cridland, preşedintele Asociaţiei P.A.V.E.L., cea care îi sprijină pe părinţii copiilor bolnavi de cancer, leucemie şi anemii grave.

Nici hospice-ul Casa Speranţei, care se ocupă de bolnavii în stadii terminale, a cărui activitate de bază se desfăşoară la Braşov, nu stă foarte bine.

„Am fost într- o criză mai acută în ultimele două luni din 2008 pentru că nu au mai venit banii de la partenerii noştri britanici şi americani. Ne-a ajutat însă Consiliul Judeţean Braşov. A trebuit să ne reorien tăm către strângerea de fonduri pe plan local, bătând din uşă în uşă la sponsori din Braşov care ne cunosc deja activitatea”, spune Mălina Dumitrescu, director de relaţii publice la Casa Speranţei.

OPTIMISM Clinicile private susţin că nu sunt afectate

Reprezentantii clinicilor private pretind că nu simt însă efectele crizei, unii având în plan investiţii serioase pentru acest an. Hiperclinica MedLife, spre exemplu, vrea să se extindă la jumătatea acestui an, fondurile alocate fiind de cinci milioane de euro.

Investiţia va consta în extinderea maternităţii din cadrul Memorial Hospital, a secţiei ambulatorii de medicină materno-fetală din cadrul Hyperclinicii Griviţa, precum şi în deschiderea celei de-a patra hyperclinici în Bucureşti.

În cea de-a doua etapă a investiţiei, compania intenţionează să deschidă a patra hyperclinică în Capitală, în zona Obor-Iancului, care va avea o suprafaţă de 1.500- 2.000 de metri pătraţi şi 20-25 de cabinete medicale.

„Nu simţim criza financiară sub nicio formă. Acum avem 3.000 de plătitori cash pe zi, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prin atragerea de pacienţi de la con curenţă”, afirmă Mihail Marcu, general manager MedLife.

Mai mulţi pacienţi la Euroclinic şi Medsana

Reprezentanţii Medsana susţin că numărul pacienţilor este în creştere, chiar dacă aceştia solicită mai puţine tipuri de servicii. „Numărul de clienţi din rândul persoanelor fizice a crescut în ultimele trei luni, însă numărul de servicii utilizate per pacient a scăzut uşor, fenomenul fiind explicabil ca efect al reducerii puterii de cumpărare”, afirmă Doina Zidăroiu, director de vânzări Medsana. Ea spune că cererea de servicii tip abonament este mare în continuare. „Au existat câteva cazuri de ajustare a tarifelor de contract pentru anumite companii, în condiţiile în care au optat pentru pachete cu mai puţine servicii incluse”, mai spune Doina Zidăroiu.

La Centrul Medical Unirea (CMU), vânzările pe segmentul abonamentelor corporate în prima lună a acestui an s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţin reprezentanţii centrului. La Euroclinic, prima lună din an a fost, se pare, peste aşteptări. „Am avut mai mulţi pacienţi decât prevăzusem”, susţine Bogdan Pană, director comercial Euroclinic. (Ramona Samoilă)

CITIŢI ŞI:

Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia

Criza schimbă obiceiurile de consum

• Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.