Din ce în ce mai mulți copii, tineri și adolescenți se confruntă cu note scăzute, absențe de la școală sau cu o lipsă a relațiilor sociale, pe care mulți părinți le ignoră sau nu le observă din cauza lipsei de timp. De vină pentru toate acestea este internetul și rețelele sociale.

De cele mai multe ori, părinții înlocuiesc absența lor de acasă cu tableta, laptopul sau jocurile pe telefon, fără să ia în calcul pericolele la care îi expun pe cei mici în momentul în care îi încurajează să folosească tehnologia de la vârste fragede. Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, ne-a vorbit despre pericolele lumii virtuale în care sunt atrași tot mai mulți tineri și adolescenți astăzi.

Ademenirea sexuală din mediul online

Mulți părinți le fac conturi de Facebook, Twitter sau Instagram copiilor, acolo unde urcă tot felul de fotografii cu micuții lor în fel și fel de ipostaze, printre care și dezbrăcați, considerând că, dacă sunt mici, asta nu reprezintă o problemă. Ei ignoră însă faptul că mediul online este un adevărat „rai al pedofililor”. În țara noastră au exitat de-a lungul timpului multe cazuri în care abuzatorii i-au ademenit pe cei mici pe internet, cu scopul de a-i întâlni în viața reală.

„Copiii pot fi ademeniţi pentru a fi implicaţi în activități de exploatare sexuală precum prostituția, producerea materialelor cu abuz sexual sau trafic de fiinţe umane. Deși mulți dintre agresori nu-și întâlnesc niciodată victimele în viața reală, acțiunile lor sunt abuzive și ilegale. Abuzul sexual asupra copilului înseamnă implicarea acestuia într-o activitate sexuală pe care nu o înțelege, asupra căruia nu îşi poate da acordul informat şi pentru care nu este încă pregătit din punct de vedere al vârstei și al dezvoltării sale. Un astfel de abuz poate avea loc oriunde: online, la telefon sau prin intermediul camerelor web, acasă sau la şcoală”, a declarat Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, pentru Evenimentul zilei.

 FOMO – Sindromul care te ține captiv în lumea virtuală

Dependența psihologică de a fi în permanență online are ca rezultat anxietatea atunci când cineva se simte deconectat și duce la frica de a pierde un eveniment petrecut pe internet.

„Sindromul FOMO poate fi înțeles ca o stare de autoreglare care decurge din percepția situațională sau, pe termen lung, că nu sunt satisfăcute nevoile persoanei în cauză. Odată cu apariția și dezvoltarea tehnologiei digitale, experiențele sociale și de comunicare ale oamenilor au fost extinse de la fațăîn-față la cele virtuale. Această tulburare este încadrată ca făcând parte din categoria anxietății sociale și se caracterizează prin dorința de a rămâne permanent conectat la ceea ce fac alții. În consecință, acest sindrom este perceput ca având influențe negative asupra sănătății și echilibrului psihic al oamenilor, deoarece ar putea contribui la starea de spirit negativă și la sentimente hipertimic negative”, spune Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

 

Selfie-urile ucigașe

Odată cu apariția rețelelor de socializare și a dezvoltării tehnicilor digitale au început să apară tot felul de manifestări noi în sfera problemelor de sănătate mintală, printre care „Sindromul selfie” care face din ce în ce mai multe victime, mai ales printre tineri.

Din dorința de a-și face cât mai multe poze în locuri „periculoase” pentru a le urca pe rețelele de socializare, dar și pentru a atrage atenția prietenilor, adolescenții își pierd viața în moduri terifiante. Spre exemplu, în luna martie a anului 2019, „un băiat de 12 ani s-a electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon pentru a-și face un selfie. În 2018, o fată de 15 ani a căzut sub ochii prietenilor de pe acoperișul unui bloc cu zece etaje, după ce a încercat să își facă o poză cu centrul orașului Sibiu în fundal. Un adolescent de 17 ani din Iași care intenţiona să-şi facă un selfie de pe podul unei macarale, alături de un prieten, a murit după ce a căzut de la opt metri.

O turistă din Statele Unite ale Americii, în vârstă de 22 de ani, a murit după ce a căzut de pe o stâncă în timp ce voia să-şi facă un selfie pe insula grecească Zakynthos. Miliardarul Wang Jian a murit la vârsta de 57 de ani, după ce a căzut de pe un zid din masivul muntos Luberon din sud-estul Franţei în timp ce încerca să se fotografieze. Astea sunt doar câteva exemple, pentru că aproape zilnic citim despre astfel de tragedii”, amintește Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

 

„Viața copiilor nu se derulează doar în lumea reală, ci și în cea virtuală”

Un studiu recent făcut de cercetătorii britanici arată cum Facebook, Instagram sau Snapchat, folosite în mod abuziv, activează aceleași zone ale creierului ca alcoolul și drogurile consumate pe o perioadă îndelungată de timp. Anxietatea, depresia și singurătatea sunt doar câteva dintre problemele pe care dependența de social media le provoacă în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani.

„Platformele le exacerbează anxietatea şi depresia, le creează probleme cu somnul, iî determină să aibă idei greşite despre modul în care ar trebui să arate, ceea ce duce la scăderea stimei de sine. Toate aceste probleme tind să devină tot mai frecvente în rândul celor care îşi consumă o mare parte din timp, online, pe reţele de socializare”, arată specialiştii britanici.

„Acest lucru înseamnă că trebuie să ne gândim la felul în care copiii noştri folosesc reţelele de socializare şi la momentul când trebuie să se deconecteze”, a declarat doctorul Heather Cleland Woods. Totodată, cercetătorii britanici atrag atenția asupra cyberbullyngului. Părinții nu ar trebui să minimalizeze pericolele agresiunii pe internet, pentru că există mulți tineri care nu recunosc că au fost hărțuiți pe internet, mai ales dacă experiența a fost una traumatizantă. „În eforturile noastre de a ne proteja copiii de pericole, nu trebuie să uităm că viața lor nu se derulează doar în lumea reală, ci și în cea virtuală, care este la fel de reală pentru ei. Copiii socializează pe Internet, învață lucruri noi, se distrează și, din păcate, se întâlnesc cu situații neplăcute”, a declarat Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab.

Te-ar putea interesa și: