După ce procurorii de la Parchetul General i-au deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu, Curtea Constituţională a României (CCR) s-ar putea pronunţa, joi, pe cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc.

Sesizarea s-a aflat de mai multe ori pe agenda CCR, iar judecătorii constituţionali au decis în mai multe rânduri amânarea pronunţării.

Concret, la începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Dosarul a fost deschis după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, în condiţiile în care exista o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015 potrivit căreia acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.

Însă, pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Senat, pe de o parte, şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.

Cazanciuc a transmis că este vorba despre „o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.

În sesizare se afirmă că, „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.

„O imensă gravitate şi un precedent periculos”

De asemenea, Robert Cazanciuc a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.

În dezbaterile de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Senatului, a declarat că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului „este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos”.

La rândul său, reprezentantul Parchetului General, procurorul Marinela Mincă, a solicitat să se disocieze din motivarea sesizării aspectele referitoare la conduita Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), deoarece Ministerul Public nu poate răspunde actelor unei alte autorităţi faţă de care nu are raport juridic. Ea a explicat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit Marinelei Mincă, Comisia juridică a Senatului nu a emis raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.

De ce vrea Iohannis să taie bugetul oamenilor de știință

Curtea Constituţională a României dezbate, joi, și sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Legea pentru modificarea Legii 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea AOSR stipulează că, prin derogare de la prevederile bugetului de stat pe anul 2020, până la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor acestui for se asigură din subvenţii acordate de la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor Publice fiind autorizat să opereze modificările necesare.

Preşedintele Iohannis arată că, potrivit expunerii de motive, legea are ca obiect de reglementare modificări ale prevederilor privind salarizarea personalului bugetar din aparatul de lucru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iar actul normativ stipulează că „normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele AOSR, la propunerea secretarului ştiinţific, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru AOSR prin legile bugetare anuale” şi „finanţarea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi a indemnizaţiilor se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, conform legilor bugetare anuale”.

Iohannis indică în sesizare că Legea bugetului de stat pe anul 2020 prevede că „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România va fi finanţată în integralitate din venituri proprii, fără a beneficia de niciun transfer sau subvenţie de la bugetul de stat”.

Nereguli grave, sesizate de președinție

Potrivit şefului statului, derogarea instituită prin actul normativ echivalează şi cu modificarea implicită a Legii bugetului de stat, iar într-o astfel de situaţie era necesară dezbaterea în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

„Pentru toate aceste considerente, apreciem că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 65 alin. (2) lit. b) prin raportare la art. 138 din Constituţie din perspectiva procedurii parlamentare de urmat. Faţă de jurisprudenţa instanţei constituţionale, prin modul în care a fost adoptată, legea contravine şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind nesocotit efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, se explică în sesizare.

Iohannis mai arată că fişa financiară a acestui proiect nu a existat şi nu a fost solicitată nici la momentul iniţierii legii, nici în momentul adoptării unor amendamente în Camera decizională, cu impact asupra bugetului de stat, subliniind că solicitarea informării este obligatorie.

Totodată, conform preşedintelui, legea trebuia să fie adoptată cu majoritatea cerută pentru o lege organică, iar, în considerarea statutului de autoritate administrativă autonomă a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, norma din lege nu cuprinde nicio prevedere referitoare la controlul parlamentar specific, cum ar fi obligaţia prezentării unui raport anual de activitate, rezultatele obţinute şi modul în care resursele publice alocate au fost folosite, „ceea ce accentuează, contrar intenţiei iniţiatorilor, neclaritatea cu privire la statutul juridic al acesteia”.

Se cere desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului

Tot joi, Curtea Constituţională a României va dezbate și sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea actului normativ care modifică şi completează Legea 9/1991 referitoare la înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Şeful statului precizează, în sesizarea trimisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, că legea este neclară şi lipsită de predictibilitate.

„Analizând modificările aduse Legii nr. 9/1991, prin raportare la conferirea unui statut de autoritate administrativă autonomă, observăm lipsa oricăror prevederi referitoare la actele acestei autorităţi şi, implicit, la exercitarea prerogativelor de putere publică. Altfel spus, lipsa acestui aspect esenţial, care ar fi trebuit să fie văzut de legiuitor în legătură intrinsecă cu dispoziţia normativă de înfiinţare, conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la prevederile art. 117 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală”, se arată în motivarea președintelui.

Argumentele președintelui

În continuare, în argumentația privind neconstituţionalitatea, președinția precizează:

„Având în vedere că, la art. I pct.1 din legea criticată, IRDO este calificat ca o instituţie publică de interes naţional, chiar dacă autonomă, dar fără prerogative de putere publică, apreciem că legea ar fi trebuit adoptată ca lege ordinară, însă în acest caz ar fi trebuit dezbătută şi adoptată, în calitate de Cameră decizională, de Camera Deputaţilor”.

Potrivit şefului statului, IRDO este o instituţie publică de interes naţional, cu profil ştiinţific şi de informare în domeniul drepturilor omului, având în vedere statutul, obiectul său de activitate, scopul pentru care a fost creat, precum şi entităţile cu care colaborează.

„Cu toate că domeniul reprezentat de efectuarea de cercetări privind diverse aspecte ale promovării şi respectării drepturilor omului în România şi pe plan internaţional poate fi circumscris unui anumit interes public, legiuitorul nu a acordat statut de utilitate publică şi nici nu a autorizat institutul să presteze un serviciu public”, susține președintele Klaus Iohannis.

O formă de consultanţă juridică ce intră în contradicţie cu legea

În opinia președintelui, este neclară atribuţia IRDO care vizează „menţinerea şi funcţionarea unui centru de documentare şi consultare, conţinând texte de convenţii internaţionale, legi, documente, studii şi publicaţii referitoare la drepturile omului, precum şi oferirea de consultanţă specializată în domeniu”.

„Pe lângă modul lacunar de reglementare, care nu precizează în mod explicit ce forme îmbracă această consultanţă, respectiv ce anume activităţi concrete implică din partea IRDO, apreciem că oferirea de consultanţă specializată în domeniul drepturilor omului reprezintă o formă de consultanţă juridică ce intră în contradicţie atât cu Legea nr. 51/1995, cât şi cu jurisprudenţa amintită a Curţii Constituţionale”, se menţionează în sesizare.

Şeful statului solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Informații furnizate de Agerpres. 

 


Veste zguduitoare pentru Călin Popescu Tăriceanu. Ce vor decide procurorii?

Alertă în Justiție. CCR a dat dreptate Guvernului. Fondurile europene, în prim-plan