Prințul Paul a fost recunoscut drept moștenitor al familiei Regale. Înalta Curte i-a recunoscut, de fapt, tatălui său, Carol Mircea, calitatea de fiu al regelui Carol al II-lea.
UPDATE. Prezent în această seară, la RTV, Prințul Paul a declarat că este foarte trist că tatăl său nu mai este în viață ca să se bucure. „Trebuie să se accepte adevărul. Important e ce zice Justiția, nu Casa Regală. Înalta Curte a tranșat problema. Vorbim de democrație. E un drept din naștere. Am propus să fie o reconciliere cu Casa Regală, dar totul depinde de ei. Sunt oameni cărora nu le convine asta. Nu am nimic contra unchiului meu”, a mai spus Prințul. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul înaintat de Regele Mihai și a recunoscut sentința de la Lisabona, din 1955, potrivit căreia tatăl prințului Paul, Carol Mircea, este fiul regelui Carol al II-lea. "Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei privind admiterea acţiunii formulate de reclamanţii sus-menţionaţi, în contradictoriu cu Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma şi recunoaşterea pe teritoriul României a sentinţei civile din 6 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr.234 din 4 decembrie 1954 al Tribunalului din Lisabona – Secţia I, Portugalia. Respinge apelul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva aceleiaşi sentinţe", se menționează în conținutul Deciziei 954, pronunțată astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție. Mesajul Prințului Paul "Salut cu entuziasm şi responsabilitate decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a recunoaşte o sentinţă pronunţată în urma cu 57 de ani în Portugalia. Procesul din România, care s-a încheiat, după 21 de ani, a fost unul de onoare pentru familia mea. Îmi exprim speranţa că ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un prim pas spre reconciliere şi pace în Familia Regală. Îmi pare rău că tatăl meu nu a avut şansa să trăiască acest moment. Mă bucur însă că fiul meu s-a născut într-o Românie liberă şi democrată. Poporul român a câştigat dreptul de a-şi cunoaşte adevărata istorie. A beneficia de o justiţie corectă este un drept sacru al fiecărui cetăţean, într-o democraţie autentică. Cu toţii suntem martorii unui eveniment istoric, democratic, care sper să ajute în procesul de evoluţie pozitivă a României. Respect faptul că trăim într-o Republică, de aceea voi continua să îmi dedic viaţa necondiţionat, ca şi până acum, acţiunilor de sprijinire şi promovare a imaginii României în lume. Este o datorie de onoare a fiecărui membru al familiei Regale. Dumnezeu să binecuvânteze România!", a precizat Prințul Paul, pe pagina sa de internet, în urmă cu doar câteva minute. Casa Regală nu recunoaşte niciun titlu Prinţului Paul
"Această decizie nu creează niciun drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia. În poziţia sa de Şef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunţa asupra chestiunilor dinastice. Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, şi nici foştii Şefi ai Familiei Regale a României - Regele Ferdinand I şi Regele Carol al II-lea - nu au recunoscut sau acordat vreodată vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendenţilor săi. Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţă Regală rămâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale arătaţi mai sus", se arată într-un comunicat al Casei Regale. Conţinutul integral al deciziei Curţii Supreme
EVZ vă prezintă decizia istorică a Înaltei Curţi, în integralitatea ei: "Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Miquette Luce Yvonne Cook, în apel. Respinge excepţia lipsei de interes în promovarea primului motiv de recurs, ca neîntemeiată. Admite recursul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva deciziei nr. 427A din 12 iulie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Modifică decizia recurată, în sensul că: Admite apelul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva sentinţei nr. 182 din 29 decembrie 2008 a Tribunalului Teleorman – Secţia civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Alteţa Sa Regală Paul Philippe de România şi Alteţa Sa Regală Nicolas Alexander şi intimata-reclamantă Emma Louise Ropner. Schimbă, în parte, sentinţa, în sensul că: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Emma Louise Ropner. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei Urdărianu Monique. Respinge acţiunea reclamantei Emma Louise Ropner, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală. Respinge acţiunea formulată de reclamantul Prinţul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern de România, decedat, şi continuată de moştenitorii săi Alteţa Sa Regală Paul Philippe de România şi Alteţa Sa Regală Nicolas Alexander împotriva pârâtei Urdărianu Monique, pentru lipsa capacităţii de folosinţă a acestei pârâte. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei privind admiterea acţiunii formulate de reclamanţii sus-menţionaţi, în contradictoriu cu Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma şi recunoaşterea pe teritoriul României a sentinţei civile din 6 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr.234 din 4 decembrie 1954 al Tribunalului din Lisabona – Secţia I, Portugalia. Respinge apelul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva aceleiaşi sentinţe, în contradictoriu cu intimata Miquette Luce Yvonne Cook, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate. Irevocabilă". Instanța trebuia să se pronunțe în urmă cu o săptămână, însă a amânat decizia. Ultimul termen al procesului început în 1991 a avut loc acum două săptămâni. Prinul Paul solicită, de fapt, recunoașterea unei decizii definitive și irevocabile, a unei instanțe din Portugalia, Tribunalul de la Lisabona, din 2 aprilie 1955, admisă, ulterior, și de justiția din Franța și Marea Britanie. Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea, al cărui tată este Regele Carol al II-lea. Hotărârea Tribunalului de la Lisabona, din 2 aprilie 1955, stabilește, de fapt, că Printul Carol Mircea este fiu al Regelui Carol al II-lea. Prințul Carol Mircea și Regele Mihai sunt frați vitregi, după tată. Căsătoria dintre mama lui Carol Mircea, Ioana Valentina (Zizi) Lambrino și Carol al-II-lea, oficiată la Odessa, în 1918, a fost anulată un an mai târziu de Tribunalul Ilfov, pe motiv că ea nu era membră a niciunei case regale. Biserica Ortodoxă nu a anulat, însă, niciodată, căsătoria. Între timp Zizi Lambrino a născut un băiat. Regele Carol al II-lea se recăsătorea, în 1921, cu principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei, relație din care s-a născut Regele Mihai. CITIȚI ȘI:
- Procesul istoric s-a amânat: Prințul Paul s-a prezentat la Înalta Curte, Regele și-a trimis avocații
- Şocul care ar putea bulversa Casa Regală
- Procesul dintre Prințul Paul și Casa Regală: pronunțarea va avea loc pe 7 februarie
Recomandările noastre
