Majoritatea companiilor cu capital de stat din domeniile-cheie ale economiei înregistrează pierderi de mulţi ani. Deşi fiecare guvern admite faptul că acestea au un management defectuos şi că sunt "căpuşate" de diverse firme pe filieră politică, lucrurile rămân în mare parte neschimbate.

Mai mult, după instalarea unui nou guvern de obicei urmează o schimbare la vârful multora dintre aceste companii şi, în acest fel, cercul vicios rămâne neatins.

Potrivit lui Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România, arieratele companiilor de stat au ajuns la 5% din PIB. Este o sumă echivalentă cu banii alocaţi domeniului sănătăţii din România pentru tot anul 2011, care blochează activitatea economică şi, implicit, ieşirea din criză.

Datoriile şi pierderile societăţilor de căi ferate româneşti au devenit deja proverbiale. În doar trei ani, în perioada 2006-2009, CFR Marfă a ajuns de la un profit de circa 29 milioane lei (8,2 milioane euro) la o pierdere de 342 milioane lei (80,7 milioane euro), iar CFR SA a ajuns să aibă pierderi de cinci ori mai mari în patru ani, până la un minus de 924 milioane lei (218 milioane euro) în 2009.

Studiu de caz: companiile CFR

"Motivul pentru care aceste companii sunt prost administrate este că sunt diverşi tătici pe diverse moşii ale statului care le tratează precum tarlaua mamei lor", ne-a declarat Răzvan Orăşanu, fost şef al AVAS. El spune că aceste companii nu sunt performante şi din cauza hoţiei strâns legate de politic.

CFR Marfă a trecut pe pierdere din cauza managementului defectuos, dar şi după ce o parte din conducerea companiei a plecat să lucreze la privaţi, cu tot cu contracte.

O parte dintre abuzuri ies totuşi la iveală. De exemplu, în vara anului trecut, fostul director general al CFR Călători, Alexandru Noapteş, a fost trimis în judecată de către DNA pentru o fraudă de 700.000 de euro. Sau cazul lui Mihai Necolaiciuc, fostul şef al CFR, care se află în Florida şi pe numele căruia au fost emise trei mandate de arestare, la cererea DNA. Procurorii au estimat prejudiciile acţiunilor sale la circa 700 milioane euro.

Guvernul a respins miercuri bugetul CFR Marfă, pe motiv că a fost redactat din start cu pierderi. Premierul Emil Boc i-a cerut ministrului transporturilor, Anca Boagiu, să refacă documentul, pe care să-l prezinte însoţit de un program de restructurare. Ieri, Boagiu a declarat că planul de restructurare a CFR Marfă este eficient. "Managerul acestei companii a înţeles foarte bine modul de restructurare pentru a ajunge spre zero cu pierderile acestei companii. CFR Infrastructură se poate redresa prin închirierea liniilor neoperabile", a spus ministrul, citat de Agerpres.

PERFORMANŢĂ

Soluţia: un administrator privat

Dacă ar exista o relaţie corectă între companie şi manager, acesta ar primi nişte idicatori clari de performanţă şi ar fi verificat cu stricteţe. Dacă nu i-a îndeplinit, ar fi destituit, spune Răzvan Orăşanu. El susţine că, în ultimii 21 de ani, companiile de stat nu au avut un audit serios care să le verifice contabilitatea.

Una dintre condiţiile noului acord cu FMI va fi eficientizarea companiilor de stat. Potrivit experţilor FMI, companiile de stat frânează revenirea economiei româneşti. În urma unei analize, guvernul va trebui să prezinte un plan de acţiune pentru fiecare companie cu probleme.

"Unele vor fi privatizate, altele închise, altele restructurate. Este decizia guvernului ce vrea să facă cu ele", a declarat Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, la finalul misiunii de evaluare.

Fostul şef al AVAS, Răzvan Orăşanu, consideră că "FMI vine cu o viziune din avion". În opinia sa, e nevoie de stabilirea unor indicatori de performanţă, după care este necesară o inventariere a patrimoniului fiecărei companii.

În plus, trebuie să se renunţe la practica înlocuirii directorilor odată cu schimbarea guvernului.

Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, spune că singura ieşire din această situaţie dramatică a societăţilor de stat este managementul privat, selectat prin licitaţie publică. "La un manager privat dispare tentaţia de a-i impune condiţii ca unui prieten", explică Pârvan.

Alături de externalizarea managementului, fostul şef al AVAS vorbeşte şi despre necesitatea unei analize realizate de consultanţi independenţi care să impună un set de măsuri obligatorii pentru companie. Iar soluţia privatizării nu poate fi aplicată decât după o restructurare şi după "o injecţie" de bani, a precizat Orăşanu.