Problema tinerilor fără un loc de muncă este întâlnită în toate țările Uniunii Europene, unde rata șomajului în această categorie a depășit 20 de procente. Nici România nu face excepţie.
Tinerii din toată Europa se lovesc de probleme atunci când își caută un loc de muncă. Cauzele pentru care se întâmplă aceste lucruri: pe de o parte, tinerii au aşteptări nerealiste şi își doresc joburi foarte bine plătite, fără prea multe responsabilităţi, iar pe de lată parte, autorităţile nu corelează cerințele pieței cu ce oferă instituțiile de învățământ și nici dorințele angajatorilor cu cele ale angajaților, susțin specialiștii în ocuparea forței de muncă. Criza economică a dat peste cap programele privind ocuparea forţei de muncă Politicile actuale sunt elaborate în 2007 şi nu ţin cont şi de eventuale crize economice. „Toate documentele programatice privind ocuparea au fost elaborate înainte de 2007, în contextul creșterii economice și al integrării României în UE. Nu s-au luat în calcul scenarii pesimiste, de exemplu deficitul bugetar actual. În timp ce formarea continuă este relevantă într-o economie în creștere, în perioadele de deficit, acest tip de măsuri poate deveni o investiție neprioritară, nerezolvând rata crescută a șomajului”, este de părere Ana-Maria Suciu, Coordonator de Dezvoltare Rețea Asociația Națională a Borourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC). În aceste condiții, mulți tineri români intenționează să părăsească ţara pentru a-și găsi un loc de muncă în străinătate. Concret, potrivit statisticilor, 29% dintre ei vor acest lucru, iar 10% nu sunt încă siguri de această decizie.
Idealurile neraliste ale tinerilor îi dezamăgesc la job Inserţia pe piaţa muncii a adolescenţilor este îngreunată şi de percepţia lor cu privire la locul de muncă pe care și-l doresc. Aşteptările tinerilor cu vârste cuprinse între 17 şi 23 de ani de la piaţa muncii evidenţiază o discrepanță între imaginea locului de muncă pe care și-o proiectează cei care nu au avut încă experiență profesională și cei încadrați în muncă de cel puțin șase luni. „Tinerii fără experiență în muncă își creează o imagine ideală a jobului, în vreme ce aceea care au avut interacțiune directă cu un loc de muncă admit că așteptările proiectate înainte de momentul angajării au fost nerealiste”, se arată în raportul „Tinerii în România, demersuri de incluziune socială. Perspective asupra politicilor de ocupare pentru tineri”, elaborat de ANBCC. În focus-grupurile organizate s-au constatat diferențe și în ceea ce provește momentul în care tinerii cred că ar fi bine să meargă să muncească: în timpul studiilor sau la finalizarea lor. Discrepanțe sunt înregistrate și cu privire la ce apreciază tinerii la job. „În vreme ce tinerii fără experiență în muncă apreciază mai mult dimensiunea materială a job-ului, cei care au beneficiat de cel puțin șase luni de experiență pun accentul pe relațiile de la locul de muncă și contextul favorabil dezvoltării personale și profesionale. În ciuda acestor distincții, participanții la focus-grupuri consideră că locul de muncă trebuie să asigure împlinire și siguranță materială (salariu decent, bonuri de masă, telefon, mașină de serviciu, plată ore suplimentare), fără a periclita dezvoltarea personală”, este menționat în raport. Abuzurile angajatorilor permise de lipsa de informare a angajaților Mai grav este că angajatorii abuzează de tinerii aventurați în goana după un loc de muncă şi care nu ştiu prea multe despre drepturile pe care le au. Nerespectarea perioadei aferente concediului de odihnă, neplata perioadei de probă, nerespectarea fișei postului, precum și încadrarea în muncă pe poziții inferioare pregătirii angajatului costituie principalele probleme. Cei mai mulţi tineri angajați nu iau atitudine pentru că le este teamă că o să-şi piardă locul de muncă.
Recomandările noastre
