Zeci de copii din tabăra şcolară de la Costeşti iau contact cu obiceiurile dacilor.
Zecile de copii care, în această vară, au fost, sunt sau vor mai apuca să ajungă în tabăra şcolară de la Costeşti (judeţul Hunedoara) au ocazia să-şi confecţioneze arme, să toarne vase şi să se lupte cam cum o făceau, cu aproape 2.000 de ani în urmă, dacii şi romanii.
Atracţia taberei de la Costeşti
Atelierul de arheologie experimentală de la Costeşti, realizat printr-un parteneriat între Asociaţia Terra Dacica Aeterna şi Direcţia pentru Tineret Hunedoara, a prins formă pe parcursul acestei veri. Automat, a început să-i atragă şi pe micuţii curioşi să vadă cum se realizau vasele într-un cuptor roman, cum se băteau vârfurile de săgeţi, de suliţă, pumnalele dacice (sica) ori faimoasele falxuri ale celor care stăpâneau, înainte de anul 106, Munţii Orăştiei şi nu numai.
Atelierul a fost ridicat într-un colţ al taberei şcolare de la Costeşti, unitate care a început să primească grupuri mari de copii din iunie şi îşi va diminua activitatea abia spre mijlocul lunii septembrie. Mai ales de la jumătatea lunii trecute, când arheologi, studenţi la istorie şi voluntari au reuşit să finalizeze un cuptor roman de ars ceramică, atelierul a devenit principalul punct de atracţie al taberei.
Forja pe stil antic amenajată în acelaşi loc contribuie şi ea la spectacolul zilnic, iar de săptămâna viitoare, o roată de olar confecţionată exact după modelul roman va fi pusă în funcţiune. "Unii micuţi se trezesc mai devreme decât noi. Venim aici pe la opt, opt şi jumătate dimineaţa, iar ei deja ne aşteaptă", spune zâmbind Andrei Mihai, masterand la Istorie, unul dintre membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.
Atelier de confecţionat arme după metode antice
Când au timp şi nu sunt sufocaţi cu cereri pentru diferite jocuri de către cei mici, arheologii şi studenţii îşi confecţionează în ate lier arme dacice şi romane, urmând întocmai vechile proceduri. Armele nu le lasă însă nicio clipă pe mâna copiilor, ci le pun de-o parte şi le folosesc la reprezentaţiile pe care le dau în ţară şi în străinătate.
Au însă destul de puţin timp pentru aşa ceva pentru că, în fiecare zi, micuţii petrec ore bune încropind oale de lut, trâgând la ţintă cu arcul ori aruncând cu suliţa.
Din când în când se mai organizează şi lupte între "daci şi romani", iar, la final, învingători şi învinşi, sunt toţi premiaţi cu diferite podoabe făcute în special la forja atelierului. "Le-am făcut şi lor nişte săbii de lemn, arcuri inofensive, cu săgeţi mai strâmbe, să fim siguri că nu se lovesc. Oricum nu-i lăsăm niciodată să se joace singuri", spune Andrei Mihai.
Voinicii de un metru şi gospodinele de 10–12 ani
În ultima săptămână, "clienţii fideli" ai atelierului au fost cei aproape 20 de micuţi veniţi în tabără de la un centru de plasament din oraşul Brad. "Campionul" luptelor dintre "daci" şi "romani" a fost declarat Petruţ, un prichindel de 8 ani şi nici măcar un metru înălţime.
La celelalte discipline, cei mici spun că nu au reuşit să stabilească un învingător. Asta cu toate că pe "ţinta" confecţionată dintr-o cutie mare de carton sunt trasate şi cercuri de punctaj. "Cât am stat aici chiar că nu ne-am plictisit deloc", spune Petruţ nerăbdător să-i vină rândul la aruncatul suliţei.
Şi fetele au avut cu ce să-şi ocupe timpul. Ele au stat cel mai mult în jurul meselor pe care au lucrat lutul, iar în noaptea în care vasele au stat în cuptor, aproape că n-au putut dormi de nerăbdare să vadă ce le-a ieşit, până la urmă. Cu lutul au început să lucreze abia după ce au făcut, în cuptorul roman, lipii despre care spun c-au ieşit foarte bune.
"La noi, în Franţa, nu am auzit de aşa ceva"
Unul dintre supraveghetorii grupului de copii veniţi din Brad este un tânăr francez, voluntar în România. Se numeşte Elly Fronte şi spune că ideea atelierului de arheologie experimentală ridicat în tabăra şcolară este nemaipomenită.
"Copiii sunt captivaţi de tot ce e pe aici. În Franţa nu am auzit de aşa ceva. Oricum, ideea este nemaipomenită", adaugă voluntarul francez.
O idee în evoluţie
Coordonatorul proiectului de la Costeşti, arheologul Angelica Bălos, spune că ideea era "încolţită" de mai multă vreme, s-a materializat mai vizibil anul acesta şi va fi dezvoltată atât în săptămânile următoare, cât şi anul viitor.
"Mă bucur că mi s-a demonstrat că în ţara asta se mai poate face ceva frumos şi bun, fără să ţi se ceară bani. Direcţia pentru Tineret Hunedoara a făcut totul posibil. Fără ajutorul lor n-am fi reuşit. Ne-au mai ajutat şi In spectoratul Şcolar şi primăria Baru, Primăria Orăştioara de Sus, Asociaţia Terra Dacica Aeterna, societatea Ecosid, dar şi persoane fizice, mulţi oameni cu suflet", ne-a spus coordonatorul proiectului.
Cât despre planuri? "Pe viitor, mai ales fetele care vor veni în tabăra de la Costeşti vor putea să înveţe să ţeasă, să gătească, să confecţioneze haine după tipicul antic şi să-şi facă pieptănături vechi. Este o idee care se dovedeşte că are priză la cei tineri şi o vom susţine în continuare", a mai adăugat arheologul Angelica Bălos.
