Un raport al institutiei de audit a constatat grave nereguli si pierderi echivalente cu 30 de milioane de dolari in cazul modernizarii de la Portile de Fier I.

Un raport al Curtii de Conturi din 2005 arunca in aer toate justificarile oficiale de pana acum date in cazul retehnologizarii hidrocentralei Portile de Fier I. Rezultatele controlului sunt devastatoare pentru cei care poarta responsabilitatea incredintarii directe a contractului, guvernul din 1997, dar si pentru cei care au supravegheat derularea acestuia, Hidroelectrica.

Pierderile financiare suferite de stat sunt de peste 30 de milioane de dolari, cunatificabile din energia pierduta din cauza defectiunilor aparute dupa modernizare, dar si a deversarilor masive. Pentru pierderile de energie suferite, Hidroelectrica a cerut doar 385.000 de euro.

Singurul lucru pozitiv mentionat in raportul celei mai autorizate institutii de control financiar din Romania este legat de faptul ca retehnologizarea era necesara, chiar oportuna, avand in vedere ca se apropiau 30 de ani de la punerea in functiune a hidrocentralei. Restul aspectelor punctate nu fac decat sa sublinieze neregulile constatate si dimensiunile acestora.

Contractul cu dedicatie Prin contractul semnat in 1997, ministrul industriilor de atunci, Calin Popescu-Tariceanu, a decis retehnologizarea celor sase grupuri ce compun hidrocentrala, printr-o reparatie capitala. In 2002, noul ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, a dat unda verde Consiliului de Administratie al Hidroelectrica sa aprobe, printr-un addendum, completarea retehnologizarii cu o serie de lucrari de reabilitare. Modernizarea a fost incredintata direct in 1997 firmei elvetiene Sulzer Hydro, care a devenit ulterior Va Tech Hydro. 

In legatura cu incredintarea directa a contractului catre Sulzer Hydro/Va Tech Hydro, raportul spune clar: au fost respectate prevederile legale privind achizitiile publice, dar modalitatea de ofertare a lucrarilor a fost insuficient fundamentata. Astfel, comisia de analiza a ofertelor a decis incredintarea directa catre Sulzer Hydro/Va Tech Hydro in conditiile in care aceasta firma a depus oferta in aprilie 1997, pe cand celelalte companii interesate trimisesera preofertele in 1995.

"Compararea preofertelor cu oferta firmei elvetiene a ignorat impactul factorului timp asupra detaliilor finale ale ofertarii. Se poate concluziona ca argumentele continute de nota de fundamentare a HG 474/97, conform carora s-ar prelungi cu 1-1,5 ani momentul inceperii retehnologizarii prin organizarea unei licitatii, sunt contrazise de faptul ca atribuirea contractului prin achizitia dintr-o sursa unica nu a fost urmata de demararea urgenta a lucrarilor, precum si de nerespectarea termenului final", se mentioneaza in raport.

Ochii responsabililor, tinuti inchisi Echipa de control a punctat faptul ca factorii guvernamentali nu s-au implicat in monitorizarea activitatii de retehnologizare, chiar in conditiile unui contract "la cheie". "Avand in vedere anvergura proiectului, era de datoria ministerului de resort sa urmareasca indeaproape si sa decida asupra manierei de rezolvare a dificultatilor aparute in procesul de implementare a proiectului", se spune in raport.

Referitor la aceasta lipsa de implicare, ancheta a scos in evidenta o serie de neregului grave, cu consecinte pe masura. Au existat neconcordante intre corelarea termenelor de finalizare a lucrarilor cu sursele de finantare, Consiliul de Administratie a Hidroelectrica a dispus masuri privind urmarirea contractului numai din punct de vedere financiar, s-au aprobat cu usurinta decalari de termene, iar firma Va Tech s-a folosit de firme romanesti, ca subcontractori, pentru executarea lucrarilor la hidroagregatele 1, 2 si 3, desi lucrarile puteau fi contractate direct cu firmele autohtone.

Clauze cu fenta la stat Unul dintre cele mai vaste capitole ale raportului se refera la modul in care Sulzer Hydro/Va Tech Hydro nu a respectat anumite clauze contractuale. Firma elvetiana nu a respectat garantiile de functionare, fapt ce a dus la fisurarea paletelor nou montate ale turbinelor.

"Degradarea prematura a paletelor rotoarelor s-a datorat solutiei constructive aleasa in proiectarea acestora, care a fost gresit fundamentata", se spune in raportul Curtii. Fisuri au fost inregistrate la nu mai putin de patru grupuri: 3, 4, 5 si 6.

Echipa de control a contabilizat ca grupul 6 al hidrocentralei a fost oprit peste 5.000 de ore in urma aparitiei fisurilor, pana in septembrie 2005, cand a fost repus in functiune dupa remedieri. La grupul 5 s-au inregistrat un numar de 353 ore oprite in intervalul ianuarie-mai 2005.

"Aceste defectiuni aparute in executia lucrarilor si exploatarea echipamentelor, conduc la concluzia ca nu au fost indeplinite de Sulzer Hydro/Va Tech Hydro unele clauze privind garantiile de functionare si de buna executie."

Avantaj Sulzer Intarzieri de un an si jumatate Nici termenele de finalizare a lucrarilor de retehnologizare nu au fost respectate de firma care a primit pe tava modernizarea hidrocentralei. Contractul a suferit o serie de modificari pe parcurul derularii sale, transpuse in amendamente, graficul de executie fiind prelungit.

La grupul 6, decalarea termenelor de finalizare a fost aprobata printr-o hotarare a Consiliului de Administratie a Hidroelectrica. La grupul 1 s-a intarziat inceperea lucrarilor cu un an si jumatate fata de datele prevazute initial. "Prin nerespectarea termenelor de finalizare a lucrarilor rezulta neindeplinirea de catre Sulzer Hydro/Va Tech Hydro a clauzei speciale 26.2 din Contractul nr. 16.636/1997 "Garantarea termenului de finalizare" la hidroagregatele 5, 3 si 2."

Raport cu greutate Controalele Curtii de Conturi, la baza acuzarilor Presedintele Curtii de Conturi, prof. dr. Dan Drosu Saguna, a explicat pentru EVZ care este "greutatea" unui raport de control efectuat de inspectorii Curtii. "Un raport al Curtii de Conturi este cel mai important document dintr-un proces.

Pe el se formuleaza acuzarea oficiala. Raportul nostru este principalul argument in actiunile institutiilor statului atunci cand se demareaza un proces penal sau civil. Instanta de judecata se bazeaza pe el de cele mai multre ori pentru a da o sentinta", a mai spus Saguna.

Mecanismul

"Portile de Fier Tariceanu" Retehnologizarea Portilor de Fier I s-a decis in 1997 prin incredintare directa firmei elvetiene Sulzer Hydro, reprezentata atunci de "baiatul destept" Bogdan Buzaianu. Calin Popescu-Tariceanu era ministrul industriilor si unul dintre ministrii care a semnat hotararea de guvern. Potrivit lui Aurel Leca, fostul presedinte RENEL, Bogdan Buzaianu a facut personal presiuni ca retehnologizarea sa se faca fara licitatie. Alte presiuni au venit, potrivit lui Leca, pe cale diplomatica.

Ambasadorul Romaniei in Elvetia era Radu Boroianu, un apropiat al lui Tariceanu, ulterior devenindu-i nas de cununie, si membru in PNL. Boroianu a reclamat ca Sulzer Hydro nu putea obtine contractul din cauza lui Leca. Cativa ani dupa aceea, Boroianu si Buzaianu au devenit parteneri intr-o firma de consultanta.

Destepti pe banii nostri Hidroelectrica a pierdut 30 de milioane $, dar a cerut despagubiri de doar 385.000 $ Capitolul care face referire la partea economica a contractului pune degetul pe rana, insa nu precizeaza si valoarea pagubelor banesti. Conform notei de fundamentare a horararii promovate de Calin Popescu-Tariceanu in 1997, pretul unui megawatt ora (MWh) era de 50 de dolari.

Aparitia fisurilor la grupurile 3, 4, 5 si 6 a dus la pierderi de 531,1 GWh, reprezentand pierderi efective prin deversare. De aici rezulta o pierdere de 26,5 milioane de dolari. In perioada 2000-2004 s-au inregistrat 582 de ore oprite, fapt ce a determinat o pierdere de energie electrica estimata de circa 89.000 MWh. In baza aceluiasi calcul, rezulta o pierdere de 4,45 milioane de dolari pentru Hidroelectrica.

"Rezulta ca in perioada corespunzatoare anului 2004 s-a produs o cantitate de energie de 3.461 GWh, pierderea efectiva totala prin deversare, inregistrata datorita aparitiei fisurilor in anul 2005, reprezentand aproximativ 15a", se mentioneaza in raport.

Pentru toate aceste pierderi, Hidroelectrica SA a perceput penalitati totale de doar 467.000 de franci elvetieni, adica 385.000 de dolari, desi valoarea reala a acestora era de 30 de milioane de dolari. De partea cealalta, Sulzer Hydro/Va Tech Hydro a cerut Hidroelectrica, pentru intarzierea unei plati la grupul 6, penalitati de circa 500.000 de franci elvetieni, adica 411.000 de dolari.

Curtea de Conturi a descoperit si clauze contractuale neavantajoase care au fost acceptate de conducerea Hidroelectrica la negociere. Hidroelectrica a inchis ochii la clauza speciala privind termenele de finalizare ale lucrarilor de retehnologizare si a acceptat penalizari doar pentru "acoperirea pagubelor" si nu respectarea unor termene ferme de realizare a lucrarilor.

Energie mai putina Costurile contractului s-au majorat, potrivit raportului, cu 8,3 la suta. Cheltuielile suplimentare au reiesit atat din dobanzile comisioanelor, cat si din diferentele nefavorabile de curs valutar aferente rambursarii creditelor externe contractate de Hidroelectrica pentru plata lucrarii. In HG 474/1997 se stabilea ca "finantarea este asigurata integral de catre firma Sulzer Hydro".

Platile paguboase pentru stat, contabilizate de echipa de audit, sunt doar cele 411.000 de dolari ce reprezinta dobanzi catre Sulzer Hydro/Va Tech Hydro pentru ca plata obligatiilor contractuale s-a facut cu intarziere si  penalitati de intarziere in suma de 7,2 miliarde de lei pentru neachitarea la timp a comisionului la fondul de risc catre Ministerul Finantelor Publice.

Principalul obiectiv al modernizarii, cresterea productiei de energie electrica, nu s-a realizat: "Productia de energie obtinuta dupa retehnologizare, comparativ cu cea obtinuta anterior, s-a mentinut relativ constanta".

Echipa de audit explica ce s-a intamplat: "Putem afirma ca, sub aspectul rezultatelor obtinute in raport cu resursele utilizate, criteriul eficientei nu a fost realizat la parametrii programati, cu atat mai mult cu cat s-au produs defectiuni avand ca efect prelungirea termenului de finalizare a investitiei si pierderi de productie si venituri". 

EVZ a solicitat un punct de vedere premierului Tariceanu despre acest raport si este de asteptat ca pozitia acestuia sa fie facuta publica in cursul zilei de azi.