Curtea de Conturi a descoperit pe ce s-au dus cei mai mulți bani din buget
- Raluca Dan
- 13 iulie 2025, 06:25
Curtea de Conturi. Sursa Foto: Portal Just
Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023, împreună cu Raportul de activitate pentru anul 2024, după ce acestea au fost aprobate de Plenul instituției.
Cheltuielile din anul 2023
Analiza cheltuielilor din bugetul public național pe anul 2023 arată că cea mai mare parte a fondurilor a fost alocată domeniilor sociale și de interes național. Conform raportului, 55% din cheltuieli au fost destinate protecției sociale și programelor din domeniile muncii, familiei, tineretului, sănătății, educației, cercetării, culturii și recreerii.
În schimb, doar 16% din buget a fost alocat pentru investiții, transporturi, infrastructură, economie și energie.
„Cheltuielile bugetare au continuat să depășească veniturile, menținând un dezechilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria publică a României la sfârșitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, în creștere cu 133.402,7 milioane lei față de anul 2022”, a anunțat instituția.

bani / sursa foto: dreamstime.com
Activitatea de audit în anul 2024
În anul 2024, Curtea de Conturi a desfășurat activități de audit la 1.361 de entități ale administrației publice. Dintre acestea, 1.060 au fost supuse auditului de conformitate, 535 auditului financiar, iar 5 auditului performanței. În același timp, au fost realizate 2.473 de misiuni de follow-up în cadrul cărora au fost verificate 12.198 de măsuri și recomandări.
„Curtea a verificat 9.726 de măsuri (dispuse până în anul 2022), ceea ce reprezintă 79,7% din total și 2.472 de recomandări (formulate începând cu anul 2023), care reprezintă 20,3% din totalul acestora”, se mai arată în document.
Neregulile descoperite de Curtea de Conturi
Auditul a scos la iveală mai multe nereguli. Printre acestea se numără lipsa de transparență în utilizarea Fondului de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, absența unei strategii digitale aprobate a ANAF pentru perioada 2021–2025 și absența unei analize a contribuabililor cu risc fiscal.
De asemenea, la Ministerul Dezvoltării, în cadrul programului „Locuințe pentru tineri”, nu există o evidență centralizată a locuințelor închiriate sau vândute și a creanțelor aferente. Astfel, această situație a dus la neatingerea veniturilor planificate.
Curtea de Conturi a trimis zeci de sesizări penale
Raportul de activitate pentru anul 2024 arată prejudicii totale de 758 milioane de lei, venituri suplimentare de 779 milioane de lei și abateri financiare în valoare de 82.703 milioane de lei. În acest context, Curtea de Conturi a transmis 79 de sesizări penale, dintre care 27 au fost formulate conform articolului 33 alineatul (4) din Legea nr. 94/1992, iar 52 în baza articolului 64 din același act normativ.
În 2024, Curtea de Conturi a realizat audituri la mai multe instituții, printre care Ministerul Finanțelor, ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Romsilva, ANRE, Transelectrica și Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.