Cursul euro, lăsat liber pe piață. Scade sau urcă peste 5 lei

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că banca centrală nu a mai intervenit pe piața valutară aproape deloc în ultimele luni. Acesta susține că evoluția cursului euro-leu este dictată integral de piață și vorbește despre un „free-floating” neoficial.

Care sunt șansele ca euro să scadă sub pragul de cinci lei

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a oferit una dintre cele mai directe și neobișnuite declarații despre modul în care BNR gestionează piața valutară. Întrebat dacă există șanse ca euro să scadă sub pragul de 5 lei, Isărescu a precizat că instituția pe care o conduce aproape că nu a mai intervenit în ultimele luni.

„Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută”, spune guvernatorul.

Este una dintre rarele situații în care șeful BNR vorbește explicit despre operațiunile instituției pe piața valutară, domeniu în care, în mod tradițional, Banca Națională păstrează discreția. Declarația marchează o schimbare în comunicarea publică, într-un moment în care cursul euro-leu și inflația rămân subiecte sensibile pentru public și mediul economic.

Cum descrie BNR situația de pe piața valutară

În explicațiile sale, Mugur Isărescu subliniază că evoluțiile recente ale cursului sunt generate aproape integral de cererea și oferta din piață. „Piața valutară este stabilă. (...) Nu avem de ce să tulburăm piața, adică să intrăm noi peste ea. O lăsăm în pace. În ultimele luni chiar avem un fel de free-floating, în sensul că nu intervenim pe piață”, afirmă guvernatorul.

Prin aceste declarații, Isărescu sugerează că banca centrală a permis pieței să funcționeze liber, fără operațiuni de stabilizare – intervenții pe care instituția le folosește de obicei pentru a tempera fluctuațiile bruște sau dezechilibrele sezoniere.

Deschiderea publică privind lipsa intervențiilor este importantă pentru că oferă indicii asupra modului în care BNR vede echilibrul macroeconomic. Afirmațiile guvernatorului transmit că presiunile asupra cursului nu justifică, în prezent, măsuri suplimentare din partea băncii centrale.

Cum s-au desfășurat ultimele luni la nivelul raportului euro-leu

Ultimele luni au fost caracterizate de o relativă stabilitate a cursului euro-leu, chiar dacă nivelul de 5 lei pentru un euro a devenit o referință constantă în dezbaterea publică. Fluctuațiile recente s-au menținut într-o marjă îngustă, ceea ce a alimentat speculațiile privind intervenția BNR.

În acest context, declarațiile lui Mugur Isărescu clarifică percepția privind rolul băncii centrale. Faptul că instituția afirmă că a cumpărat valută, nu că a vândut, indică un excedent temporar de ofertă în piață, nu presiuni de depreciere a leului.

Totodată, cel mai important mesaj transmis public este acela că mecanismele de piață funcționează fără influență externă semnificativă.

Semnificația afirmației privind „free-floating”-ul

În România, regimul de curs este unul controlat, nu flotare liberă. BNR intervine atunci când consideră că piața se mișcă în direcții care pot afecta stabilitatea financiară. În mod general, banca centrală nu comentează frecvent asupra acestor intervenții.

Astfel, declarația lui Mugur Isărescu – „în ultimele luni chiar avem un fel de free-floating” – nu reprezintă o schimbare oficială a regimului valutar, ci o descriere a faptului că BNR a ales să nu își exercite instrumentele de ajustare.

Prin această formulare, guvernatorul lasă de înțeles că evoluția cursului este, în prezent, naturală, derivată din tranzacțiile zilnice ale băncilor, companiilor și investitorilor.

Pentru piețele financiare, aceasta este o informație relevantă: leul nu este susținut artificial, iar cererea de valută este echilibrată de oferta generată de exporturi, investiții și fluxuri financiare interne.

Ce înseamnă declarația pentru evoluția euro-leu

În mod tradițional, piețele sunt foarte atente la mesajele BNR. Orice detaliu privind intervențiile influențează așteptările. De această dată, mesajul este unul simplu: cursul reflectă realitatea tranzacțiilor economice.

Întrebarea privind o eventuală coborâre a euro sub pragul de 5 lei rămâne deschisă, însă declarațiile lui Mugur Isărescu sugerează că BNR nu intenționează să influențeze nivelul prin intervenții directe.

Astfel, orice revenire sub acest prag ar depinde de evoluțiile fundamentale ale economiei: exporturi, intrări de capital, consum intern, politicile bugetare și evoluțiile externe.

Faptul că BNR a cumpărat valută, nu că a vândut, sugerează că piața nu a generat presiuni majore asupra leului în direcția unei deprecieri accelerate.

Relația dintre politica fiscală și piața valutară

Declarațiile guvernatorului vin într-un moment în care politicile bugetare fac obiectul unor dezbateri intense. Inflația rămâne o provocare, iar deficitul bugetar este un factor de risc pentru stabilitatea macroeconomică. Totuși, piața valutară pare să fi rămas protejată de volatilitatea acestor discuții.

Mesajul transmis de Mugur Isărescu – conform căruia BNR nu a intervenit semnificativ – poate fi interpretat și ca un semn de încredere în echilibrele actuale ale economiei. În absența unui dezechilibru, banca centrală nu vede necesitatea unei corecții prin instrumente valutare.