Evenimentul Zilei > Social > „Curăţenie” în rândul asistaţilor cu vilă şi maşină
„Curăţenie” în rândul asistaţilor cu vilă şi maşină

„Curăţenie” în rândul asistaţilor cu vilă şi maşină

Reforma asistenţei sociale trebuie să fie aprobată în Parlament până la sfârşitul lunii, cere ministrul Muncii. Tăierea ajutoarelor va duce la o economie de un miliard de euro.

România este ţara unde 7,3 milioane de persoane beneficiau, la sfârşitul lunii martie, de un ajutor social din partea statului, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale.

Printre ajutoarele sociale primite de români se numără cele pentru încălzire, cele pentru handicap, pentru căsătorie, de deces şi chiar ajutoarele de trusou pentru nou-născuţi. Guvernanţii şi-au asumat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) reducerea cifrei de peste şapte milioane de "asistaţi". Ministrul Muncii a pregătit în acest sens un nou proiect de Lege al asistenţei sociale, prin care începe "curăţenia" în rândul asistaţilor cu numele.

"Actualul sistem este unul al abuzului, fraudei şi mitei electorale. Noua lege reprezintă primul pas în eliminarea răului din sistem şi, de aceea, consider că toţi cei responsabili trebuie să ne unim forţele în adoptarea cât mai rapidă a acestei legi", se arată într-o scrisoare trimisă, în această săptămână, de ministru către parlamentari.

Prognoză: economie la buget de 0,8% din PIB

Modificările propuse de ministrul de resort, Sebastian Lăzăroiu, în legătură cu "Codul social – Legea asistenţei sociale" vor duce la eliminarea cazurilor de persoane cu vile şi alte bunuri de lux care primesc în acelaşi timp ajutoare sociale de la stat. Totodată, se va reduce şi dependenţa asistaţilor social faţă de stat.

Asta pentru că persoanele care beneficiază de ajutoare sociale, deşi o parte mai pot lucra, nu mai sunt interesate să intre în câmpul muncii odată ce beneficiază de sprijinul financiar al statului. După calculele reprezentanţilor Ministerul Muncii, toate aceste măsuri vor duce, până în 2013, la o economie la bugetul de stat de 0,8% din PIB, aproximativ un miliard de euro.

Măsuri incluse în acordul cu Fondul Monetar

Modificarea cadrului legislativ privind asistenţa socială este asumată în acordul dintre România şi Fondul Monetar. "Prin atingerea acestor obiective, România îşi va respecta obligaţiile asumate prin acordul cu finanţatorii internaţionali, ceea ce va duce la creşterea credibilităţii sale", a declarat, ieri, Sebastian Lăzăroiu. Ministrul Muncii a mai punctat că Legea asistenţei sociale trebuie adoptată până la sfârşitul lunii septembrie. În acest moment, proiectul este blocat în Senat, unde se duce o luptă între Putere şi Opoziţie pe tema legii.

"Sunt optimist din fire, ştiu care sunt blocajele. E foarte important să treacă de camera superioară a legislativului. Apoi, dacă ajunge în Camera Deputaţilor, lucrurile vor merge. Aici văd mult mai multă voinţă politică decât la Senat", a completat Lăzăroiu.

Doar 976 de persoane cu handicap din 22.000 lucrează

La sfârşitul anului trecut, în ţara noastră erau înregistraţi 620.000 de români care beneficiau de ajutoare sociale pentru handicap. Foarte puţine persoane cu dizabilităţi mai doresc să se angajeze, odată ce primesc ajutorul statului. Un exemplu în acest sens este judeţul Iaşi. Aici, dintre cele peste 22.500 de persoane înregistrate cu diverse grade de handicap, doar 976 lucrează.

Doi inspectori sociali în fiecare judeţ

Însuşi modul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Inspecţiei Sociale are unele scăpări. Soluţia înaintată, ieri, de Sebastian Lăzăroiu în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor este transformarea acesteia în agenţie şi suplimentarea numărului de angajaţi.

"O parte din vulnerabilităţile sistemului de asistenţă socială vin chiar din modul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Inspecţiei Sociale. Avem un număr mic de oameni, sunt doar doi inspectori sociali în fiecare judeţ. Este aproape imposibil ca având 80 de oameni sau, poate, 100 în toată ţara să controlezi un buget al asistenţei sociale de 14 miliarde de lei, în care ai milioane de beneficiari. Aici soluţia va fi să transformăm Inspecţia Socială din direcţie generală a ministerului (Muncii – n.r.) în agenţie, aşa cum a fost odată, şi să mărim numărul de angajaţi", a subliniat Lăzăroiu.

Firmele şi cabinetele notariale primeau subvenţie

Subvenţia pentru preţul gigacaloriei şi ajutorul pentru căldură era o modalitate de risipire a banilor de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. În 2008, trei sferturi din populaţia ţării beneficia de ajutorul de încălzire. 5,6 milioane de familii se încălzeau cu ajutoare de la stat. Mai exact, până în această iarnă toţi românii, indiferent de venituri, beneficiau de sprijinul financiar al statului prin subvenţionarea pre ţului gigacaloriei. Se ajungea chiar în situaţii în care şi apartamente închiriate către firme sau către avocaţi sau notari beneficiau de subvenţie.

"Trebuie să eliminăm aceste situaţii. În iarna 2010-2011, statul a subvenţionat cu 750 de lei fiecare familie care beneficiază de termoficare centralizată. Fie că avea nevoie, fie că nu, statul a plătit această sumă", a atras atenţia ministrul Muncii.

Fără subvenţii pentru gigacalorie, de anul acesta

De altfel, Ministerul Administraţiei şi Internelor a decis să nu mai acorde subvenţia pentru gigacalorie în acest an. Populaţia va beneficia doar de ajutorul de încălzire. Economia în urma acestei modificări este de 500 de milioane de lei, conform celor declarate de Lăzăroiu. În această iarnă doar 330.000 de familii vor avea dreptul la sprijin financiar din partea statului pentru plata facturii la căldură, faţă de 1,3 milioane de familii în anul precedent.

STATISTICI

Cum au evoluat ajutoarelor sociale

Dacă în anul 2000 nu se dădeau ajutoare de încălzire deloc, peste zece ani se ajungea la 3.162.727 de plăţi. În jur de 1,6 milioane de copii primeau alocaţii în anul 2000, pentru ca peste un deceniu numărul acestora să fie mai mult decât dublu – 3,8 milioane.

Dacă în anul 2000, peste 1.000 de persoane primeau ajutoare pentru nounăscuţi, ajutoare de căsătorie, în anul 2010, s-a ajuns la aproximativ 35.000 de persoane. Alocaţiile familiale ocupau 765.729 de plăţi în anul 2000, ajungând la 1,9 milioane de plăţi în 2010. La capitolul alocaţii de plasament, acum un deceniu se făceau 27.633 de plăţi, iar în 2010 se efectuau 41.971 de plăţi către populaţie.