Cine nu cunoaşte vorba potrivit căreia lăstarul furat are şanse mai mari să se prindă decât unul cerut? Să fie oare adevărat?
Formarea rădăcinilor lăstarilor depinde de cu totul alţi factori. O mare parte din plantele de apartament se înmulţesc prin butaşi. Aceş tia sunt reprezentaţi de frunze, lăstari, porţiuni de tulpină etc. Dacă butaşii nu s-au înrădăcinat este din cauza unuia din următoarele motive: butaşul nu este bine realizat; planta se înmulţea prin alt tip de butaş sau prin altă modalitate ori perioada în care ai realizat butaşul nu era cea favorabilă formării rădăcinilor la această specie. Modalităţi de realizare Pentru că există mai multe tipuri de butaşi, fiecare are o modalitate specifică de realizare. Dacă vrei să faci un butaş de vârf, trebuie să tai un lăstar terminal de 5-10 cm, dar care să cuprindă minimum două-trei noduri. Tăierea lui se face oblic imediat sub un nod. Dacă la acel nod este prezentă frunza, aceasta se elimină. În cazul plantelor cu frunze mari, li se reduce suprafaţa de transpiraţie fie prin îndepărtarea a unei treimi din frunză, fie prin rularea frunzelor şi legarea lor (ficus, colocasia, croton).
Butaşii plantelor cu latex (ficus, poinsettia) se ţin în apă caldă timp de jumătate de oră, pentru a evita astuparea vaselor conducătoare prin coagularea latexului. La plantele fără tulpină (begonii decorative prin frunze) sau care formează rozete (gloxinia, violete africane), singura modalitate de obţinere a butaşilor este folosirea unei frunze sau a fragmentelor de frunze. La frunzele care au peţiol, butaşii sunt reprezentaţi de frunze împreună cu 1,5-2 cm de peţiol. Acestea se înfig cu peţiolul puţin oblic în pământ.
La begonii se pot face mai mulţi butaşi dintr-o frunză, fiind folosite bucăţi din frunze, plantele noi formându-se la nivelul nervurilor. La plantele cu tulpini groase, cărnoase (dracena, yucca), pentru înmul- ţire se folosesc fragmente de tulpină de 3-5 cm. Fiecare bucată trebuie să conţină 2-3 noduri, locuri unde se găsesc muguri în stare latentă. Aceşti butaşi se pun orizontal pe pământ, îngropându-i până la jumătatea grosimii lor. Ce trebuie să mai ştii... > Plantele care sunt înflorite sau în curs de înflorire nu se folosesc pentru butăşire, pentru că dispun de mai pu- ţine substanţe de rezervă. > Recoltarea butaşilor se face în orele de după-amiază, spre seară, atunci când în plante se înmagazinează un plus de asimilare. > Butaşii de vârf de pe ramurile superioare înrădăcinează mai repede şi produc flori mai repede faţă de cei recoltaţi de pe ramurile laterale. > Butaşii plantelor suculente şi ai cactuşilor se lasă timp de câteva ore sau săptămâni în contact cu aerul, pentru a-şi pierde o parte din apă. > Pentru ca butaşii să îşi formeze rădăcini viguroase, aerul trebuie să fie umed. Poţi folosi un geam sau un capac de sticlă pentru a acoperi vasul cu butaş i, dar nu uita să-i aeriseşti cel puţin o dată pe zi. > Ca substrat în care se plantează butaşii se poate folosi nisipul, amestecul de nisip cu turbă sau pământ de grădină TEHNICĂ PENTRU DEBUTANŢI Pune lăstarii în vase transparente Pentru că multe plante de interior cu tulpina moale pot forma foarte uşor rădăcini doar punând lăstari în apă, acest mod de butăşire este recomandat mai ales grădinarilor începători. Atenţie însă! Vasele în care se pun butaşii trebuie să fie transparente, întunericul favorizând dezvoltarea bacteriilor şi a ciupercilor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
