Proiectele în parteneriat cu statul român anunţate până în 2008 au fost suspendate sau chiar anulate. Dincolo de criză, riscurile de pe piaţa locală sunt prea mari, consideră investitorii.

În 2007-2008, România părea raiul investitorilor în energie. Atunci se anunţau pe bandă rulantă proiecte în centrale noi de mii de megawaţi. Cumulat, ar fi adus în ţară peste zece miliarde de euro. Aproape niciunul din toate acestea nu mai este însă acum de actualitate.

Probleme de competiţie

Totul fie a fost anulat, fie zace în sertarele companiilor sau ale Ministerului Economiei. De asemenea, mai nou, investiţia de 4 miliarde de euro în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă pare total compromisă. Asta după ce patru din cei şase investitori privaţi au decis să se retragă din proiect, amânat câţiva ani. Şi rămânerea celorlalţi doi, grupul italian Enel şi indienii din spatele ArcelorMittal România, este pusă sub semnul întrebării. Cum se explică această evoluţie a lucrurilor?

Un rol nefast l-a avut criza economică. De asemenea, "dincolo de efectele crizei economice actuale cu care continuă să se confrunte România, GDF SUEZ nu dispune de suficiente certitudini cu privire la capacitatea sa de a comercializa în mod competitiv o asemenea cantitate de electricitate pe piaţa de energie din România, în momentul punerii în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4", ne-au declarat reprezentanţii GDF SUEZ. Săptămâna trecută, grupul s-a retras din proiect, împreună cu nemţii de la RWE şi spaniolii de la Iberdrola. Mutarea lor vine după ce şi cehii de la CEZ au făcut acelaşi lucru, anul trecut.

De altfel, grupul ceh a mai renunţat vara trecută la proiectul unei centrale noi la Galaţi, estimată la 400 de milioane de euro. Investiţia trebuia derulată în parteneriat cu compania de stat Termoelectrica.

Parteneriatele au eşuat

CEZ a considerat că proiectul este prea scump, însă la mijloc au fost şi alte probleme. După decizia CEZ, oficialii Ministerului Economiei au încercat să pară relaxaţi, afirmând că se negociază cu alţi investitori, printre care chinezi, iar o decizie va fi anunţată în curând. Nici acum nu se mai ştie nimic de proiect.

Tot pe aceeaşi formulă, Termoelectrica trebuia să realizeze grupuri noi la Brăila şi Borzeşti, în parteneriat cu Enel şi nemţii de la E.ON, respectiv cu GDF Suez. Memorandumurile au fost semnate în 2008, dar asupra proiectelor s-a aşternut tăcerea.

"Ambele sunt suspendate, iar din punctul meu de vedere sunt compromise", ne-a declarat Ion Pisc, preşedintele Federaţiei "Ener getica". El a acuzat şi interesul slab al guvernanţilor pentru realizarea proiectelor, pe lângă unele probleme ale Termo electrica legate de terenuri sau alte active, pe care Fiscul a pus sechestru.

În lipsa investiţiilor, Borzeşti n-are nicio şansă, afirmă Pisc, potrivit căruia deja se lucrează la un scenariu de închidere totală a centralei. În plus, singurul grup termo nou din România construit în ultimii 20 de ani, cel de la Paroşeni, riscă în orice moment închiderea, pentru că nu a efectuat investiţiile de mediu. Acestea sunt printre cele mai importante proiecte nerealizate, însă nu singurele. Şi altele, complet private au fost abandonate.

Lipsa de predictibilitate pe termen lung, riscurile legislative şi cele de mediu din 2013, dar şi proiectul de înfiinţare a celor doi "giganţi" energetici se adaugă pe lista îngrijorărilor investitorilor.

"Ne-am grăbit să privatizăm distribuţiile, adică profitul, în loc să aducem bani în centrale noi, care ar fi asigurat locuri de muncă şi siguranţă energetică.", ION PISC, preşedinte Federaţia "Energetica"