Editura Evenimentul si Capital

Cum funcţionează sortarea gunoiului în Belgia

ridicarea_gunoiului_belgia
Autor: | | 61 Comentarii | 2794 Vizualizari

LECŢIA DE ECOLOGIE. Belgia, o ţară care are mai puţin din jumătate din populaţia României, a inventat un sistem de sortare a gunoiului care s-a dovedit nu numai viabil, ci şi profitabil.

Deşi este divizată în trei regiuni şi are automat politici locale diferite, pe tema gunoiului, reprezentanţii celor trei zone au căzut de acord că un sistem comun, bine pus la punct, este cel mai eficient pentru rezolvarea problemelor. „La începutul anilor ’90, odată cu moda răspunderii producătorilor şi pe fondul dorinţei autorităţilor de a introduce noi taxe, industria s-a aşezat la discuţii”, explică William Vermeir, directorul Fost Plus, singura organizaţie care preia responsabilitatea colectării selective şi a reciclării deşeurilor din gospodării, în numele producătorilor pe care le reprezintă. Fondată în 1994, Fost Plus, intermediază relaţiile dintre producători, consumatori, municipalităţi şi reciclatori. Belgia produce anual 550 de kilograme de gunoi pe cap pe locuitor. Prin comparaţie, în România, ultimele date ale autorităţilor din domeniu indică 364 de kilograme pe cap de locuitor în 2007. Dar de atunci, cifra a crescut sigur, odată cu consumul. Autodepăşire Belgia a transpus în legislaţia naţională directivele europene privind managementul deşeurilor, aşa cum va face şi România până la finalul acestui an. Dar, pentru ei nu a fost suficient să îşi asume anumite ţinte, ci să le şi depăşească. Directiva europeană de reciclare le-a impus o ţintă anuală de 55-80%, dar industria colectării selective a plusat la peste 80%. În ceea ce priveşte rata de recuperare, au ajuns la peste 90%. „A fost un proces de învăţare şi a durat mai mult de 10 ani ca fiecare persoană să aibă acces la colectarea selectivă”, precizează directorul Fost Plus. România şi-a asumat ca în cinci ani să facă acest sistem accesibil la nivel naţional. „După 16 ani, pot să vă spun că formula pe care am creat-o atunci încă funcţionează”, spune William Vermeir. Stricteţe în contracte şi standarde Fost Plus coordonează toate contractele cu municipalităţile, operatorii de salubritate şi producătorii din industrie. Contractele sunt în general pe cinci ani şi conţin criterii de calitate dar şi standarde pentru licitaţiile prin care sunt aleşi reciclatorii cu care se lucrează. Colectarea gunoiului şi reciclarea lui sunt atribuite, prin licitaţii, companiilor interesate. Acestea sunt însă strict controlate de către auditori independenţi, ceea ce oferă garanţia calităţii. „Colectarea selectivă este răul necesar pentru a obţine rezultatele dorite, adică reciclare şi un mediu mai bun”, potrivit lui Steven Boussemaere, director de operaţiuni la Fost Plus. Cum funcţionează sistemul colectării selective Rezidenţii sortează separat, acasă, plasticul şi cutiile de băuturi, fie de carton sau de metal (PMD). Apoi hârtia şi cartonul. Sticla este dusă în containerele de pe stradă şi sortată pe culori. Iar restul deşeurilor reciclabile sunt duse, de câteva ori pe lună la centrele de colectare din fiecare localitate. Dar despre acestea veţi citi într-una din viitoarele lecţii de ecologie, pe evz.ro. Revenind la colectarea selectivă acasă, sistemul este simplu. Belgienii sunt încurajaţi că trieze deşeurile, pentru că gunoiul nesortat costă. Se plăteşte atât sacul de gunoi menajer (un sac de 60 de litri costă aproape 2 euro), cât şi kilogramul de gunoi, care costă 70 de eurocenţi. În unele regiuni costă şi pubela de gunoi menajer, se plăteşte şi kilogramul dar există şi o taxă aplicată de câte ori pubela este golită de salubrişti. La polul opus, colectarea selectivă este aproape gratis. Hârtia este colectată gratuit, la fel şi sticla. În ceea ce priveşte ambalajele de băuturi (plastic, carton, metal), costă sacul de colectare 25 de eurocenţi, dar ridicarea este gratuită. În total, anual, taxele de salubritate pe gospodărie, în Belgia, ajung la 220 de euro, dintre care 40 de euro sunt acoperiţi de Fost Plus. Restul este compus din taxe individuale şi costurile serviciilor de salubritate. De asemenea, şi taxele la groapa de gunoi sunt mari. Astfel, guvernul impune o taxă standard de 85 de euro pe tona de gunoi, la care se adaugă 50 de euro taxă la groapă. Mai multă eficientizare: calendarul local şi amenzi Sacii cu ambalaje de plastic, carton şi metal se ridică de două ori pe lună, iar hârtia o dată pe lună. În fiecare localitate, municipalitatea întocmeşte un calendar de colectare, pe care rezidenţii îl primesc anual. În zilele marcate, ei scot, după ora 19:00, sacii de gunoi sortat pe stradă. Dimineaţa devreme sunt colectaţi. Dar, angajaţii companiilor de salubritate sunt pregătiţi să verifice dacă sacii conţin deşeuri colectate corect. Dacă nu, nu îi ridică, ci aplică un abţibild roşu, care atrage atenţia asupra greşelii de colectare. Proprietarul este obligat să ia sacul în casă şi să colecteze corect conţinutul. Dacă îl lasă în stradă, amenda este de 250 de euro. Aşa se poate lăuda Fost Plus cu procente de reciclare şi recuperare care, anul trecut, au depăşit 90%. În 2009, au fost colectate selectiv 116 kilograme pe cap de locuitor, dintre care 70.5 kilograme de hârtie şi carton, 30.3 kilograme de sticlă şi 15.1 kilograme de plastic şi metal. Iar asta le-a adus venituri de 26.2 milioane de euro, bani investiţi înapoi în sistem. Pe scurt sistemul costă 67 de milioane de euro la nivel de producători, 44 de milioane, din vânzarea materialelor reciclate, 94 de milioane de euro la nivel de colectare şi sortare, 8 milioane de euro pentru comunicare şi încă 9 milioane, cheltuieli generale. Vinerea viitoare, citiţi pe evz.ro despre experienţa pornirii unei afaceri din reciclare. Nu rataţi povestea despre Vanheede, reciclatorul care, în ultimii 40 de ani, a mizat pe energie curată şi protecţia mediului, dar şi pe recuperare şi producere de energie. Belgienii îşi asumă colectarea selectivă Un sondaj recent printre belgieni, în care erau întrebaţi care sunt, din punctul lor de vedere, cele mai importante trei probleme cu care se confruntă mediul, arată că 43% dintre respondenţi cred că încălzirea globală, 39% poluarea aerului, 31% emisiile de dioxid de carbon, 25% poluarea şi distrugerea zonelor naturale, 24% schimbarea climatică şi 23% gunoiul. Iar la întrebarea prin ce puteţi contribui dumneavoastră la un mediu mai curat, 56% au spus că prin colectarea selectivă, 40% prin reducerea folosirii maşinii şi 23% prin economisirea energiei. Greenpeace România a realizat harta colectării selective din România. Află de AICI care sunt centrele de colectare selectivă din localitatea ta. În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.

Mircea Badea, ce REACTIE! Ce a putut sa spuna despre CNA jurnalistul! De NECREZUT

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Verde

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI