RAPORT. În contextul perioadei de recesiune, deciziile administraţiei au devenit mai interesante pentru publicul televiziunilor decât accidentele sau ştirile de fapt divers.
Efectele crizei se văd şi în media unde, pe ansamblu, ştirile de fapt divers au cedat locul ştirilor despre activitatea guvernului Boc, anunţă raportul „Un om a muşcat o ştire - o analiză a ştirilor TV din perspectiva interesului public şi a practicilor jurnalistice”, aflat la cea de-a III-a ediţie şi realizat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, cu asistenţă tehnică acordată de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Rezultatele studiului au fost prezentate de Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, şi de Ionuţ Codreanu, autorul raportului, iar la eveniment au participat Christian Mititelu, membru CNA, Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), Cătălin Tolontan („Gazeta Sporturilor”), Vlad Petreanu (Antena 3), Mihai Rădulescu (TVR).
„Este un raport de criză”, a precizat Ionuţ Codreanu, pentru că, faţă de ediţiile trecute, de data aceasta au fost monitorizate doar cinci televiziuni. Ediţia 2009 a raportului a fost întocmită în urma monitorizării principalelor emisiuni de ştiri difuzate de posturile generaliste Antena 1, Pro TV şi TVR 1 şi de posturile de nişă Realitatea TV şi Antena 3, activitate efectuată în intervalele 1-7 martie, 1-7 aprilie şi 1-7 mai. Traian Băsescu, cel mai mediatizat actor politic „Observăm cum criza a forţat agenda şi pe primul loc avem ştirile privind activitatea guvernului”, a spus Codreanu. Alte subiecte conexe pe agenda posturilor TV au fost protestele sindicale, dezbaterile privind împrumutul FMI şi polemicile din jurul salarizării unice, în intervalul martie-mai.
„Avem o veste bună în acest an. În mod tradiţional, pe locul întâi în agenda ştirilor de televiziune s-au situat accidentele de orice tip. În acest an, accidentele au fost depăşite de Guvernul României. S-ar putea să fie presiunea realităţii asupra ficţiunii, asupra emoţiei, faptul că este criză şi că, în criză, deciziile administraţiei devin mai interesante pentru public decât accidentele”, a spus Mircea Toma, preşedintele AMP.
Şi în această perioadă, cel mai mediatizat şi, totodată, criticat actor politic a fost preşedintele Traian Băsescu. Astfel, la finalul perioadei monitorizate, cele mai multe apariţii TV au fost cumulate de membrii guvernului (206) şi de Traian Băsescu (136), urmaţi de membrii alianţei PSDÂPC (112), iar membrii PDL au înregistrat doar 36 de apariţii în intervalul monitorizat. Traian Băsescu a fost şi cel mai criticat actor din viaţa publică, cu un cumul de 10 prezentări negative, urmat de Emil Boc, care a fost criticat de 6 ori. Becali superstar O figură „frumoasă” a făcut şi Gigi Becali. „La cele 5 posturi analizate, George Becali a înregistrat 85 de apariţii în perioada monitorizată, depăşindu-i în număr de apariţii pe premierul Emil Boc (76) şi pe Mircea Geoană, preşedintele PSD (64)”, se scrie în raport. Un alt aspect este că, dacă „televiziunile de nişă (specializate în transmiterea de ştiri) au dedicat cele mai generoase spaţii pentru prezentarea şi analizarea cazului Becali”, postul public de televiziune a dedicat cel mai redus spaţiu mediatizării acestui caz, adică 4% din durata totală a ştirilor. OPERAŢIUNE DE IMAGINE
Traseul banilor în scandalul „Ridzi” Prezenţa jurnalistului Cătălin Tolontan la evenimentul organizat de ActiveWatch a făcut să se discute şi despre cazul ministrului Iacob Ridzi, care şi-ar fi cumpărat ştiri şi apariţii la TV. 40% din suma risipită de ea, adică 270.000 de euro, reprezintă costuri de imagine, ceea ce dovedeşte că guvernul „a contractat” ştiri, a dezvăluit Tolontan.
Decizia CNA, care a stabilit în unanimitate că până şi spoturile plătite ca publicitate legală de MTS sunt, de fapt, spoturi electorale pentru Ridzi şi pentru EBA, a cântărit foarte mult în evaluarea dosarului „Ridzi”, Tolontan arătându-se mirat că, totuşi, cumpărarea de ştiri a devenit o temă pe agenda comisiei parlamentare de anchetă şi că pe Legea Audiovizualului s-a reuşit solicitarea începerii urmăririi penale.
„Chiar dacă nu avem contractele dintre televiziuni şi firmele intermediare (există, în schimb, dovezi despre întâlniri şi mailuri schimbate între re prezentanţii acestora), avem contractul dintre MTS şi intermediari, prin care se stabilesc clar numărul şi durata ştirilor, precum şi posturile TV un de se vor difuza reportaje. Astfel, Ministerul Tineretului şi Sportului a făcut «şedinţa de sumar» pentru posturile TV la care şi-a cumpărat imagine şi «notorietate». Conform monitorizărilor, în acea perioadă, 8 ştiri din 14 au fost despre 1 şi 2 Mai, despre pe unde au umblat politicienii”, a explicat Tolontan. „Oamenii care au făcut contractele din partea guvernului nu au avut niciun respect faţă de Lege, «au contractat» cumpărarea de ştiri şi reportaje, ceea ce este în mod expres interzis”, a punctat jurnalistul. S-a făcut şi comparaţia cu perioada guvernării Năstase, în care, „din banii publici, se cumpăra protecţie în presă”. „Dacă atunci manipularea era mai fină, acum este una grosolană”, a spus jurnalistul Mihai Rădulescu. Potrivit lui Tolontan, cazul „Ridzi” maschează faptul că „nu se cumpără doar ştiri, ci se cumpără prezenţe”, lucru mai greu de demonstrat faptic. Într-o anchetă publicată ieri, jurnaliştii de la „Gazeta Sporturilor” arată traseul banilor daţi de MTS pentru asigurarea „notorietăţii” evenimentului 2 Mai unor firme apropiate de clanul Voiculescu („în spatele Loco este Radu Tănăsescu, fost soţ al Cameliei Voiculescu şi partener în mai multe afaceri ale grupului Intact”): „270.000 de euro ajung la firma Loco, via Artisan, pentru promovarea pe TV. Efectul? Ridzi şi EBA copleşesc ecranul”.
„În spatele a trei contracte de evenimente, MTS a gândit o amplă operaţiune de imagine din bani publici pentru ministrul Ridzi şi pentru apropiata sa, Elena Băsescu. Acesta a fost efectul regăsit în statistica apariţiilor TV” (în final, 311 materiale video au avut-o drept protagonistă pe Monica Iacob Ridzi, singură sau alături de protejata sa, EBA), este concluzia jurnaliştilor de la GSP.
Recomandările noastre
