Transnistria, refugiu pentru fugarii de justiție din Republica Moldova. Peste 200 de condamnați s-ar afla în regiune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Regiunea separatistă Transnistria continuă să fie un loc în care persoane suspectate sau condamnate pentru infracțiuni se pot ascunde pentru a evita reținerea de către autoritățile Republicii Moldova. Lipsa controlului efectiv al Chișinăului asupra teritoriului îngreunează identificarea și reținerea acestora. Anchetele penale pot continua, însă intervenția poliției este limitată. În multe cazuri, persoanele urmărite pot fi depistate abia după ce părăsesc regiunea.

Ministra Afacerilor Interne de la Chișinău, Daniella Misail-Nichitin, a explicat că lipsa cooperării cu structurile de facto din stânga Nistrului nu împiedică desfășurarea anchetelor și trimiterea dosarelor în instanță.

Persoanele care fug în regiunea transnistreană după ce ar fi comis infracțiuni pe malul drept al Nistrului, inclusiv în localitățile din Zona de Securitate, pot evita temporar reținerea. Acest lucru nu înseamnă însă că procedurile judiciare sunt suspendate.

Autoritățile de la Chișinău nu pot interveni în regiune în aceleași condiții ca pe teritoriul aflat sub control constituțional. Nici comunicarea directă dintre instituțiile de drept ale Republicii Moldova și structurile de facto din stânga Nistrului nu funcționează ca între autorități recunoscute.

Internetul, în pericol. Inclusiv site-uri guvernamentale au fost închise

Cum îți poți ajuta copilul să-și cumpere o locuință fără să te pui în pericol 

Sursa foto: Captură video

„Înțelegeți că nu poate fi vorba de o comunicare între organele de aplicare a legii din Republica Moldova și așa-zisele autorități din stânga Nistrului. Totodată, atunci când sunt astfel de cazuri, aceasta nu înseamnă că procedura este stopată. Nu înseamnă că urmărirea penală nu este dusă la capăt și dosarul nu ajunge, în funcție de deciziile procurorului, în instanța de judecată”, a declarat Daniella Misail-Nichitin în emisiunea „Pe Față”, de la Moldova 1.

Prin urmare, faptul că o persoană se află în regiunea transnistreană nu o scutește de răspundere penală. Ancheta poate continua. Procurorii pot decide trimiterea dosarului în judecată, în funcție de probele și circumstanțele fiecărui caz.

Persoanele urmărite pot fi reținute când părăsesc regiunea

Potrivit ministrei, autoritățile pot identifica persoanele căutate atunci când acestea ajung pe teritoriul unde instituțiile de drept ale Republicii Moldova își pot exercita atribuțiile. În cazul celor date în urmărire, pot fi aplicate procedurile legale corespunzătoare statutului lor.

Unele persoane sunt căutate la nivel național. Altele pot fi date în urmărire internațională, ceea ce permite autorităților să utilizeze mecanisme de cooperare între state.

„Mai devreme sau mai târziu, aceste persoane, care, după cum spuneam, fie că sunt date în urmărire națională, ele părăsesc teritoriul din stânga Nistrului. Inclusiv avem procedură când sunt dați în urmărire internațională și atunci sunt aplicate acele prevederi legale, fie că vorbim de consemnele la frontieră. De asemenea fie că vorbim de notificările prin sistemul Interpol. Am avut atâtea cazuri când persoane date în urmărire internațională au fost identificate în alte țări”, a explicat ministra.

La începutul anului 2026, aproximativ 10.000 de persoane se aflau în urmărire internațională, potrivit șefei Ministerului Afacerilor Interne. Ministra nu a precizat însă câte dintre acestea s-ar afla în regiunea transnistreană.

Cazul Vitalie Iancovschi: declarat persoană indezirabilă, dar aflat în regiune

Un alt subiect abordat în emisiune a fost cazul lui Vitalie Iancovschi, prezentat drept așa-numit ambasador al Osetiei de Sud în regiunea transnistreană. Acesta a fost declarat persona non grata în Republica Moldova, dar continuă să se afle în stânga Nistrului.

„Orice persoană non grata nu poate intra pe teritoriul Republicii Moldova prin punctele de control care sunt sub controlul autorităților constituționale. Bineînțeles că această persoană putea intra pe teritoriul Republicii Moldova doar prin stânga Nistrulu. Zonă care nu este controlată de autoritățile constituționale. Mai mult ca atât, această persoană, din informațiile oficiale, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în luna ianuarie. Asta înainte de a fi declarată persoană non grata”, a precizat Daniella Misail-Nichitin.

Ministra a adăugat că, după declararea lui Iancovschi drept persoană indezirabilă, autoritățile nu au înregistrat nicio nouă intrare a acestuia prin punctele de trecere a frontierei aflate sub control constituțional.

sursa foto: novostipmr.com

Fost viceministru polonez al Justiției, posibil refugiat în regiune

În august 2026, au apărut informații potrivit cărora fostul viceministru polonez al Justiției, Marcin Romanowski, s-ar afla în regiunea transnistreană.

Întrebată dacă autoritățile moldovenești pot confirma prezența acestuia în stânga Nistrului, Daniella Misail-Nichitin nu a confirmat informația, dar nici nu a exclus această posibilitate.

Ministra a subliniat că regiunea are vulnerabilități din perspectiva aplicării legii. Asta deoarece persoane aflate în diverse situații juridice se pot refugia acolo. Ea a precizat că statutul unei persoane nu îi schimbă responsabilitatea în fața legii.

„Regiunea din stânga Nistrului are vulnerabilitatea din punct de vedere al faptului că mai multe persoane se refugiază. Totodată, statutul sau responsabilitatea legală a acestora nu se schimbă în funcție de statutul, funcția sau poziția pe care o au”, a declarat șefa MAI.

Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova

Peste 200 de persoane condamnate sau vizate de hotărâri judecătorești s-ar afla în Transnistria

Potrivit datelor prezentate anterior de Ministerul Afacerilor Interne, peste 200 de persoane condamnate sau vizate de hotărâri judecătorești s-ar afla în regiunea transnistreană.

Printre acestea se numără foștii deputați Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar Lozovan, la șase ani.

Pe listă figurează și fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare.

Un alt caz este cel al fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, condamnat la trei ani de închisoare. Autoritățile suspectează că acesta s-ar ascunde, de asemenea, în regiunea transnistreană.