Creștere record a cotațiilor aurului și argintului. Impactul asupra pieței bijuteriilor din România

Creșterea accelerată a prețului aurului și argintului pe piețele internaționale a pus presiune pe piața bijuteriilor din România. În ianuarie 2026, prețul aurului a urcat cu peste 17%, după ce în 2025 se apreciase cu 64,58%, în timp ce argintul a înregistrat un avans de 147,95%. Potrivit lui Mihai Trif, președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), aceste evoluții s-au reflectat în ajustarea prețurilor la raft și au influențat structura produselor, iar volumele de vânzări au scăzut.

„Evoluția prețurilor de vânzare la raft în primele luni ale anului 2026 este o consecință directă și inevitabilă a dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică și emoțională, are la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul de vânzare este direct corelat cu aceste cotații și cu costurile de producție aferente”, a declarat Mihai Trif pentru Agerpres.

Prețurile diferă în funcție de tipul bijuteriei

Trif a explicat că impactul cotațiilor bursiere se resimte diferit în funcție de structura bijuteriei. Pentru produsele cu gramaj mare de metal, cum sunt verighetele sau lanțurile simple, materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului, iar transferul creșterii cotațiilor la prețul final este de 70-90%. În schimb, bijuteriile cu design complex sau cu gramaj redus resimt creșterea prețului aurului mai temperat, între 40-60%, deoarece manopera și designul reprezintă o parte semnificativă din cost.

În cazul argintului, care a înregistrat un avans de 147,95%, impactul asupra prețului final este mai redus, fiindcă valoarea manoperei depășește adesea costul metalului propriu-zis.

Fraudele financiare se diversifică rapid, iar pierderile cresc. La ce trebuie să fie atenți investitorii

Cât costă drumul cu mașina spre Grecia în 2026. Sumele estimate pentru Thassos, Halkidiki și Lefkada

Recalibrarea pieței și preferințele clienților

Conform lui Trif, creșterea prețurilor materiilor prime și a taxelor a pus presiune asupra volumelor de vânzări, în special în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru a se adapta, producătorii au adoptat două strategii principale. Prima este optimizarea designului bijuteriilor, realizând piese mai ușoare ca gramaj, menținând aspectul vizual și calitatea, dar reducând consumul de metal prețios. A doua este diversificarea aliajelor, oferind produse mai accesibile, precum aurul de 9K, fără a compromite standardele de calitate.

„Aceasta nu este o scădere a standardelor, ci o extindere a opțiunilor, oferind posibilitatea de a achiziționa o bijuterie din metal prețios autentic la un prag de preț competitiv”, a adăugat Trif.

Bijuteria, investiție emoțională, nu financiară

Sursa foto: ags-bijuterie.ro

Președintele CPCB a mai arătat că bijuteria trebuie privită în primul rând ca un bun estetic și emoțional, nu ca un instrument de investiție financiară: „Prețul unei bijuterii la raft include costurile de creație și manoperă, TVA, taxe de marcare, analize de laborator și adaos comercial. La valorificarea bijuteriei, piața oferă un preț raportat strict la gramaj și puritate, fără a compensa restul costurilor”.

Pentru cei interesați de randament financiar, Trif recomandă produsele bancare specifice, precum lingourile sau monedele de investiție, unde costurile de producție sunt minime, iar regimul fiscal diferă.

Reciclarea aurului

Trif a explicat că producătorii români își asigură necesarul de metal prețios din două surse: achiziția de metal pur (24K) la cotațiile internaționale și achiziția de la populație prin reciclare (Buy-back). Bijuteriile și obiectele din metale prețioase colectate de la persoane fizice sunt topite și purificate, reintrând ulterior în circuitul de producție.

Lacune legislative și riscuri pentru producători

Referitor la fenomenul „aur vechi”, Trif a precizat că tranzacțiile cu bijuterii second-hand prezintă lacune legislative care permit introducerea aurului din piața neagră în circuitul comercial. El a menționat dezechilibre fiscale și avantajele nejustificate ale unor operatori, comparativ cu producătorii care plătesc TVA integral la valoarea produsului: „Practica 'schimbului de aur', lipsa unui registru centralizat și vânzătorii 'profesioniști' facilitează tranzacții continue sub paravanul vânzării de bunuri personale. Aceste practici generează pierderi directe la bugetul de stat și afectează competitivitatea producătorilor de bună-credință”.

Previziuni pentru 2026

Trif a concluzionat că viitorul industriei depinde de evoluția cotațiilor internaționale și de măsurile autorităților pentru combaterea practicilor ilegale. „Succesul pieței românești de bijuterii în 2026 trebuie să fie determinat de competență, etică și calitatea serviciilor, nu de exploatarea lacunelor legislative. Doar printr-un mediu de afaceri echitabil și transparent putem garanta că bijuteria românească rămâne un reper de excelență pentru consumatori”, a mai declarat Mihai Trif.