Conacul lui Manuc Bei este un monument de arhitectură aflat în raionul Hâncești din Republica Moldova. Construit la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1816, conacul impunător are o istorie bogată, construcția întregului domeniu durând aproape un secol.

Conacul lui Manuc Bei, o bijuterie arhitecturală

Istoria Conacului lui Manuc Bei începe cu negustorul și diplomatul Manuc Emmanuel Mîrzoian, armean de naționalitate, care a cumpărat moșia din Hâncești de la Ioniță Iamandi și s-a mutat din Sibiu la Chișinău.

Conacul a fost construit de fiul și nepotul lui, însă palatul poartă numele bunicului. Cei doi au înălțat castelul în stil franțuzesc, cu o grădină de iarnă, turnuri de pază și un parc imens.

Palatul este situat în partea de sud a orașului Hîncești, pe  versantul nordic al dealului de la marginea parcului. Din cauza reliefului înclinat, din vîrful dealului se văd doar două etaje, iar de la poale – trei.

În anii săi de glorie, domeniul cuprindea Palatul, Castelul Vânătoresc, casa vechilului (casa administratorului), locuințe pentru servitori, grajdurile, bucătăria de vară și o biserică. Acest domeniu mai cuprindea un iaz și două havuzuri: unul în fața palatului și al doilea între palat și casa lui Ioniță Iamandi.

Clasicismul francez pe plaiurile Hînceștiului

Inițial, toate clădirile moșiei se uneau cu palatul prin galerii de sticlă. Astăzi însă, conacul include doar câteva edificii.

Palatul este construit în spiritul clasicismului francez, cu goluri largi pentru ferestre și terase mari, în ziduri fiind prevăzute nișe cu fresce frumoase, în care au fost plasate statui.

Se consideră că Palatul lui Manuc Bei are două etaje, deoarece primul etaj îl constituie soclul cu terasa-verandă. Impunătoarea clădire are câteva săli de conferință, un muzeu și o bibliotecă.

Toate camerele palatului sunt dotate cu pardoseli de lemn și marmură, cu șemineuri sau sobe de eramică, candelabre, balustrade ornamentate, replici ale mobilierului de epocă și alte obiecte de decor care recreează atmosfera de odinioară a palatului. Plafoanele palatului au fost pictate de Ivan Aivazovski, un pictor de origine rusă care este recunoscut pentru pisajele sale marine.

Moșia era înconjurată cu ziduri fortificate, demolate la sfîrșitul anilor 1950.

În anul 1881, celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi a proiectat și a construit Castelul Vînătoresc, înconjurat de turnuri, de grădina de iarnă și de un mic parc.

Dinspre palat pornesc tuneluri lungi, iar unul dintre acestea ar străbate întregul Hîncești. O parte dintre aceste galerii au fost dezgropate, porțiunile pasajelor subterane servindu-le drept beciuri locuitorilor din Hîncești.

Războiul și cutremurul din 1986 au dus la ruină domeniul Conacul lui Manuc Bei

După cel de-Al Doilea Război Mondial, conacul a trecut în proprietate sovietică. Inițial, moșia a fost adaptată pentru găzduirea unei școli de mecanizare, apoi a unui colegiu de construcții.

Zidurile conacului, care înconjurau odată întreaga zonă, au fost distruse la sfârșitul anilor '50. Până la sfârșitul anilor '80, complexului arhitectural a fost menținut într-o stare satisfăcătoare. Fatal pentru vila seculară a fost cutremurului din 1986, când majoritatea construcțiilor au fost declarate avariate.

Pentru studenții de la liceul agricol a fost construită o nouă clădire, iar conacul în sine a început să deterioreze rapid. Mai mult sau mai puțin păstrându-se Castelul de vânătoare, aici fiind deschis un Muzeu etnografic.

În octombrie 2013 a fost contractat un grant european pentru restaurarea complexului istoric, incluzând Palatul „Manuc Bei”, clădirea contesei, Castelul vânătoresc, Casa vechilului, Turnul de veghe, Biserica armenească, fântâna arteziană, grajdurile și trecerile subterane.