Politica
Comisia parlamentară a finalizat evaluarea transformării SRI. Concluzii după cinci ani de reorganizare
SRI. Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Comisia parlamentară de control al SRI a evaluat procesul de transformare derulat între 2020 și 2025, după restructurări majore la nivel regional și central. Documentul confirmă reducerea costurilor administrative, reorganizarea unităților și adaptarea instituției la noile provocări de securitate.
Comisia parlamentară a analizat reforma SRI
Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul asupra Serviciului Român de Informații a încheiat marți, 11 noiembrie 2025, o nouă etapă de evaluare a modului în care SRI a implementat Strategia de Transformare 2020–2025. Ședința, desfășurată timp de patru ore, a fost condusă de deputatul PSD Eugen Bejinariu, președintele comisiei.
Documentul transmis presei confirmă că transformarea instituțională a fost analizată atât din perspectiva eficienței, cât și din cea a respectării limitelor legale. Comisia subliniază că rolul său a fost acela de a garanta echilibrul democratic într-un proces considerat esențial pentru modernizarea serviciului de informații.
Reforma SRI fusese anunțată și aprobată în CSAT în urmă cu aproape un deceniu, iar comisia amintește că transformarea serviciului a pornit de la necesitatea adaptării la schimbările de securitate la nivel global.
Structura SRI a fost schimbată radical
În raportul final, comisia descrie două proiecte centrale ale transformării: Regio și Centrio.
Regio a vizat reorganizarea structurii SRI la nivel local. Modelul pilot a debutat în 2018, când au fost înființate primele două direcții regionale: Direcția Regională de Informații Vest și Direcția Regională de Informații Nord-Est.
Un an mai târziu, reforma a fost extinsă la nivel național, iar SRI a trecut de la sistemul tradițional cu 41 de direcții județene la o arhitectură cu 11 direcții regionale. Acestea funcționează și în prezent și sunt considerate de comisie un element central al eficientizării activității operative.
Procesul de reorganizare la nivel central a început după 2020, prin proiectul Centrio. Cinci unități au fost desființate, iar competențele lor au fost preluate prin comasare sau absorbție de alte structuri ale instituției. Comisia notează că reorganizarea a urmărit reducerea birocrației, simplificarea fluxurilor de lucru și digitalizarea mecanismelor interne.
Un efect direct al transformării este reducerea numărului de ordonatori de credite. Dacă anterior existau 59, în prezent au rămas 20, ceea ce a dus la o scădere a cheltuielilor administrative și logistice.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Comisia confirmă o schimbare de filosofie în culegerea de informații
Documentul parlamentar arată că procesul de transformare nu a vizat doar reorganizarea structurală, ci și modificarea modului în care instituția gestionează informația.
Accentul a fost mutat pe integrarea culegerii, analizei și valorificării informațiilor, cu un flux unificat între structurile centrale și cele regionale. Comisia notează că reorganizarea a dus la reducerea funcțiilor manageriale și la reorientarea personalului către activități operative.
Un element analizat cu atenție a fost modul în care SRI reușește să își păstreze specialiștii în domenii de nișă. Raportul comisiei arată că reformele au fost gândite astfel încât să sprijine expertiza tehnică într-un context în care amenințările de securitate evoluează rapid.
Sunt menționate explicit domenii precum analiza avansată, tehnologiile digitale, contracararea dezinformării, securitatea cibernetică și noile tipuri de atacuri hibride. Comisia atrage atenția că adaptarea în aceste zone este esențială, având în vedere proximitatea conflictelor regionale și noile dinamici geopolitice.
Colaborare internațională în procesul de reformă
Comisia a subliniat și rolul partenerilor externi în implementarea transformării. Strategia SRI a fost dezvoltată cu sprijinul unor servicii de informații din state aliate, care au oferit expertiză în stabilirea designului instituțional și în ajustarea etapelor de reorganizare.
Bunele practici au fost adaptate la realitățile specifice ale României, iar comisia afirmă că, pe parcursul întregului proces, a urmărit respectarea principiilor de legalitate și proporționalitate, precum și protejarea drepturilor cetățenești.
Conform evaluării finale, SRI a transmis periodic public stadiul reformelor, prin comunicate oficiale publicate pe site-ul instituției, care au fost examinate de comisia parlamentară.
Impactul reorganizării asupra personalului
Transformarea SRI a produs efecte și la nivelul resursei umane. Comisia a verificat modul în care schimbările au fost implementate, dacă fluxurile decizionale au fost adaptate și dacă personalul cu specializări rare a fost menținut în structurile operative.
Raportul precizează că reorganizarea a introdus noi mecanisme de coordonare și evaluare, menite să valorifice mai eficient experiența profesională a angajaților.
Este menționat și faptul că anumite componente adiacente activității principale, precum structurile medicale ale SRI, au fost modernizate și integrate în sistem, devenind accesibile inclusiv cetățenilor care nu sunt membri ai instituției.
Concluziile comisiei: un proces încheiat formal, dar deschis în practică
Comisia de control asupra SRI consideră că instituția și-a îndeplinit obiectivele asumate pentru intervalul 2020–2025. Documentul final subliniază însă că reformarea unui serviciu de informații nu poate fi niciodată complet finalizată.
În contextul actual, dominat de războiul din regiune, atacurile cibernetice, fenomenul dezinformării, apariția inteligenței artificiale și schimbările rapide din mediul de securitate, SRI trebuie să continue modernizarea începută.
Comisia afirmă că transformarea analizată marchează sfârșitul unei etape importante, începută acum un deceniu, dar și începutul unei noi direcții strategice.
Instituția este încurajată să rămână flexibilă, să adopte tehnologie avansată și să lucreze la actualizarea legislației în acord cu politicile naționale de securitate.
