Ursula von der Leyen / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
În contextul pregătirilor pentru următorul cadru financiar multianual al Comisiei Europene, preşedintele acesteia, Ursula von der Leyen, a anunţat concesii importante menite să calmeze opoziţia manifestată de Parlamentul European în privinţa propunerii de buget pe şapte ani.
Propunerea iniţială fusese criticată de parlamentari, în special în privinţa modului în care s-ar fi distribuit fondurile pentru agricultură şi pentru regiunile Uniunii Europene.
Într-o scrisoare transmisă instituţiei legislative, Comisia a acceptat introducerea unor criterii suplimentare privind cheltuirea fondurilor şi o implicare mai mare a autorităţilor regionale.
Modificările reflectă o nouă evoluţie a echilibrului instituţional între Comisie, Parlament şi Consiliul UE, în care Parlamentul exercită o presiune mai mare decât în trecut.
Astfel, ultimele evoluţii arată că procesul bugetar al Uniunii intră într-o fază în care compromisurile devin necesare pentru a evita o blocare instituţională.
Concesiile făcute de Comisie
Comisia a introdus în propunerea revizuită câteva modificări-cheie: un „obiectiv rural” („rural objective”) care impune ca statele membre să aloce un procent minim al resurselor naţionale către agricultură şi regiunile rurale; de asemenea, s-a propus o implicare mai mare a autorităţilor regionale în pregătirea, implementarea şi evaluarea planurilor naţionale.
Scrisoarea transmisă Parlamentului şi Consiliului precizează: „este posibil să introducem un «control regional» pentru a garanta implicarea completă a autorităţilor regionale în pregătire, implementare şi evaluare”.
Totodată, Comisia a anunţat „garanţii specifice” pentru a reduce riscul ca guvernele naţionale să taie plăţile către autorităţile locale, în paralel cu mecanisme de justificare în cazul în care alocările pentru o regiune scad cu peste 25 % faţă de actualul cadru.
Parlamentul European a salutat parțial gestul
Parlamentarii au salutat parţial gestul, dar au subliniat că acesta nu răspunde tuturor revendicărilor instituţiei. De exemplu, raportorul bugetar de la grupul Verzilor, Rasmus Andresen, a declarat:
„Propunerea privind drepturile Parlamentului European [este] slabă. Ar trebui să obţinem mai multă putere decizională, [nu grupuri de lucru neobligatorii] şi întâlniri la cafea.”
Parlamentul european / sursa foto: dreamstime.com
Conform sursei, un oficial al Parlamentului a afirmat:
„Putem face ce vrem, putem folosi puterea noastră de consimţire … am fi proşti să nu o folosim”
Astfel, Parlamentul îşi reafirmă intenţia de a obţine un rol mai consistent în negocierile bugetare şi nu doar un rol consultativ.
Schimbare în echilibru între cele trei mari instituţii
Situaţia evidenţiază o schimbare în echilibrul dintre cele trei mari instituţii implicate în bugetul UE: Comisia, Parlamentul şi Consiliul.
Consiliul, care reprezintă statele membre, doreşte ca Parlamentul să aprobe bugetul după ce acesta a fost convenit de capitale — aşa cum prevede textul tratatelor.
În schimb, Parlamentul solicită o participare activă mai devreme în procesul decizional. Un diplomat al UE a afirmat în acest context:
„Scrisoarea de la Parlament [care conţinea preocupările sale] nu are de a face cu agricultura şi regiunile. E despre o luptă interinstituţională.”
Comisia, prin purtătorul său de cuvânt, Balazs Ujvari, a afirmat că „a ascultat discuţiile şi poziţiile formulate de diverşi actori” şi că „în mod obişnuit Comisia acţionează ca un broker onest, gata să mute lucrurile înainte prin clarificări şi propuneri”.
Impactul pentru statele membre şi regiunile UE
Modificările anunţate vizează direct modul în care fondurile europene vor fi gestionate în viitorul cadru bugetar. De exemplu:
- Impunerea unui obiectiv rural aduce mai multă atenţie regiunilor şi agriculturii, ceea ce poate afecta priorităţile de alocare naţională.
- Mai multă implicare a autorităţilor regionale în pregătirea şi implementarea planurilor naţionale ar putea modifica relaţia dintre capitale şi regiuni.
- Mecanismele de justificare pentru reducerea alocărilor (>25 %) pot crea presiune asupra guvernelor naţionale să menţină nivelul de finanţare pentru regiunile mai puţin dezvoltate.
Pentru statele membre, aceste concesii pot fi privite ca un semnal că procesul bugetar va fi deschis la intervenţia Parlamentului, ceea ce poate influenţa dinamica naţională a negociatorilor.
Negocierile, abia la început
Deşi Comisia a făcut paşi concreţi, negocierile sunt departe de a fi încheiate. Parlamentul a anunţat că va reveni cu cereri suplimentare, în special grupurile politice din cadrul S&D (Socialişti & Democraţi) şi Renew.
Un oficial S&D a declarat:
„Apreciem eforturile preşedintei von der Leyen … dar propunerea este o „schimbare cosmetică care nu abordează preocupările reale exprimate de lideri în scrisoarea lor.”
Un oficial liberal a adăugat că grupul său doreşte mai multe fluxuri de venituri generate la nivelul UE (ex: taxe la nivelul UE) şi o participare mai obligatorie a guvernelor regionale la deciziile privind cheltuirea banilor.
De asemenea, data la care Parlamentul va vota poziţia sa cu privire la propunere va fi determinantă pentru evoluţia întregului proces. În paralel, Consiliul va trebui să accepte ideile suplimentare pentru ca textul legal modificat să poată fi adoptat.
Mize şi provocări
Prin acceptarea concesiilor, Comisia evită deocamdată un vot negativ al Parlamentului care ar fi blocat întregul proces de negociere bugetară.
Pe de altă parte:
- Există riscul ca Parlamentul să ceară mai mult decât au anticipat statele membre, ceea ce poate duce la blocaje.
- Dacă Consiliul nu acceptă toate ideile suplimentare solicitate de Parlament, se poate ajunge la o dispută între instituţii.
- Pentru statele membre, modificările propuse pot implica adaptări în planificarea naţională şi regională a fondurilor UE.
În acest context, următoarele etape — voturile în Parlament, deciziile Consiliului, şi eventualele negocieri finale — vor fi determinate de echilibrul între cererile instituţiilor și capacitatea statelor membre de a accepta compromisuri.
