Riscăm să nu primim un sfert din împrumutul extern contractat dacă nu vom face reforme în justiţie şi în lupta anticorupţie.
Un sfert din împrumutul extern convenit în urma acordului încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană (CE) este în pericol să se blocheze pe ultima sută de metri. Potrivit unor surse oficiale europene, contractarea celor cinci miliarde de euro de la CE este condiţionată de reforma României în Justiţie şi de lupta împotriva corupţiei. Clauza ar putea fi bătută în cuie chiar astăzi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului ECOFIN, unde miniştrii de finanţe din statele membre trebuie să-şi dea acordul final pe împrumutul pentru ţara noastră.
Conform aceloraşi surse, documentul oficial în privinţa creditului extern ar urma să facă referire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care rezumă angajamentele României referitoare la progresele în aria reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei. Potrivit unui oficial european, „România trebuie să redea dinamism reformei în justiţie şi luptei împotriva corupţiei pentru a recupera regresele din ultimele luni, prin adoptarea codurilor necesare modernizării justiţiei şi grăbirii procedurilor referitoare la cazurile de înaltă corupţie”. Condiţia, pregătită din timp
Într-un comunicat publicat recent pe site-ul UE se afirmă că tranşele din împrumut vor fi eliberate în funcţie de realizarea unor politici economice. Totuşi, nu toate condiţiile avute în vedere sunt strict economice. „Comisia va continua să monitorizeze, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, progresele în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei”, se arată în comunicat. Nu măsurăm reformele cu rigla Europarlamentarul Daniel Dăianu ne-a spus că speră „ca România să fie scutită de o condiţionare formulată pentru eliberarea tranşei de împrumut. A exagera, a încerca să impună o condiţie inedită ar fi o măsură mai mult decât hazardată” a Comisiei Europene. Aceasta deoarece reformele structurale şi cele din justiţie sunt dificil de cuantificat. „Nu ai aparat de măsură”, explică Dăianu.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că ECOFIN a aprobat creditul UE pentru România, prima tranşă urmând să intre în ţară până în iulie. Potrivit ministrului finanţelor, Gheor ghe Pogea, citat de Mediafax, „preşedinţia cehă a UE a propus ca acordul de asistenţă financiară să intre în procedură scrisă, o practică uzuală la ECOFIN. Toţi miniştrii de finanţe din UE prezenţi marţi la reuniunea de la Bruxelles au fost de acord şi nu s-au făcut comentarii sau observaţii”. Procedura scrisă se încheie astăzi, la ora 14.00, când va fi făcut anunţul formal al aprobării.
Banii de la Comisie vor ajunge la Ministerul Finanţelor, care îi va folosi pentru acoperirea deficitelor. Însă, dacă se va agrava criza, o parte din sumă ar putea ajunge chiar în pensii şi salarii, după cum au declarat Traian Băsescu - susţinut atunci de premierul Emil Boc - şi Mircea Geoană. Ulterior, Boc şi-a schimbat discursul, adoptând poziţia ministrului de finanţe. Pogea a declarat că aceşti bani vor fi folosiţi exclusiv pentru finanţarea deficitului. Justiţia, călcâiul lui Ahile
Două cazuri pot servi drept exemplu pentru problemele justiţiei române. Unul este dosarul „Zambaccian”, în care Adrian Năstase e acuzat de luare de mită şi de obţinere de foloase necuvenite de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Dosarul a fost retrimis procurorilor, în urma unei decizii definitive a Curţii Supreme. Alt caz este tărăgănarea dosarului lui Şerban Mihăilescu. Acesta a fost acuzat că ar fi pri mit mită, pe vremea guvernului Năstase, 17 arme de vânătoare, pe care le-ar fi deţinut fără permis. Geoană se opune Preşedintele Senatului a declarat, astăzi, că este "exagerat şi neproductiv" ca lupta anticorupţie în România să fie o condiţie pentru împrumutul de cinci miliarde de euro de la UE.
"În calitatea de preşedinte al Senatului, [...] cer să fie eliminată corelarea mecanismului de cooperare şi verificare cu împrumutul acordat României de Uniunea Europeană", a spus Geoană. Geoană: România nu are nevoie de "cămaşa de forţă" a UE TERMENE Coduri tergiversate
În februarie, la întâlnirea lui Traian Băsescu cu reprezentanţii coaliţiei şi decidenţii din justiţie, data-limită pentru adoptarea Codurilor - Penal, Civil, de Procedură Penală şi Civilă - a fost 15 mai, prin asumarea răspunderii de către guvern. Termenul a fost acceptat de toate părţile, inclusiv de Mircea Geoană. Ulterior, PSD a susţinut că asumarea răspunderii nu este necesară şi că UE nu impune niciun termen. S-a ajuns la varianta de compromis prin care Codurile Penal şi Civil să fie adoptate în parlament prin procedură de urgenţă până la 15 mai, iar cele de Procedură în următoarele luni.
Recomandările noastre
